Centrul de Resurse Juridice din Moldova organizează pe 16 septembrie 2026, la Chișinău, cea de-a opta ediție a Forumului Reformarea Justiției și Combaterea Corupției. Evenimentul va reuni actori-cheie din sistemul de drept, decidenți politici, experți din societatea civilă, jurnaliști și parteneri de dezvoltare.

Forumul va fi deschis de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, alături de membri ai corpului diplomatic, reprezentând una din principalele platforme de dezbateri profesioniste despre reformele ce vizează justiția și lupta anticorupție din Republica Moldova.

Ediția din acest an urmărește discuții privind noua Strategie a justiției în contextul negocierilor de aderare la UE, procesele de digitalizare a sistemului de drept, consolidarea încrederii în justiție și provocările ce țin de resursele umane din instituții. De asemenea, în cadrul Forumului vor fi analizate progresele și restanțele privind reformele aflate în curs și evoluțiile privind recuperarea bunurilor dobândite ilicit.

„Deschiderea autorităților de ne reuni în fiecare an pe această platformă, alături de sprijinul oferit de partenerii de dezvoltare și interesul comunității de profesioniști duc discuțiile despre reformarea și consolidarea sistemului de drept la un nou nivel. Noi organizăm Forumul pentru a transforma această sinergie în acțiuni de reformă concrete și rezultate care să sporească încrederea cetățenilor în justiție”, a declarat președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă.

Alături de experți naționali și internaționali, participanții vor putea putea prelua noi idei și bune practici din țări ale Uniunii Europene, precum Franța, Belgia, Lituania sau Estonia.

Forumul organizat de CRJM va găzdui în acest an o sesiune specială cu Raluca Moroșanu, judecătoare la Curtea de Apel București, care a denunțat public presiunile și climatul de intimidare din cadrul instanței, care împiedică înfăptuirea independentă și obiectivă a justiției. Această sesiune specială își propune să aducă în discuție curajul de a vorbi despre problemele din interiorul sistemului judiciar și rolul judecătorilor în apărarea independenței justiției în interesul cetățenilor.

Evenimentul este organizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova, în parteneriat cu Ministerul Justiției, fiind susținut de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, de New Democracy Fund și de Fundația Soros Moldova.

La începutul lunii septembrie 2026, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a făcut publică o decizie importantă privind soarta cererilor individuale rămase pe rol împotriva Federației Ruse. În cauza Lebedeva și alții c. Rusiei, Curtea a radiat de pe rol 879 de cereri individuale, unele dintre acestea fiind pendinte de aproape două decenii.

Decizia nu înseamnă că respectivele cereri erau nefondate. Dimpotrivă, Curtea recunoaște că printre ele se aflau plângeri întemeiate privind dreptul la un proces echitabil, libertatea de exprimare, dreptul de proprietate, condițiile de detenție sau libertatea de circulație. Curtea a decis însă că, în circumstanțele excepționale create de excluderea Rusiei din sistemul Convenției, continuarea examinării individuale a acestor dosare nu mai era justificată.

Cauza Lebedeva și alții c. Rusiei este importantă deoarece pune în discuție o dilemă mai largă privind funcția CtEDO: trebuie Curtea să continue să pronunțe hotărâri atunci când statul pârât nu mai cooperează și perspectivele executării lor sunt practic inexistente sau trebuie să-și concentreze resursele asupra cauzelor în care intervenția sa poate produce un impact juridic și practic mai important?

Pentru Republica Moldova există și o a doua întrebare: ce poate însemna noua abordare pentru cererile privind încălcările drepturilor omului din regiunea transnistreană în care este invocată responsabilitatea Federației Ruse?

Ce s-a întâmplat cu dosarele împotriva Rusiei după 2022?

Federația Rusă a încetat să fie parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului la 16 septembrie 2022, urmare a războiului de agresiune inițiat asupra Ucrainei. Excluderea Rusiei din sistemul Convenției nu a eliminat însă retroactiv răspunderea pentru faptele anterioare acestei date. CtEDO a confirmat că își păstrează competența asupra actelor și omisiunilor susceptibile să constituie încălcări ale Convenției care au avut loc până la 16 septembrie 2022.

Problema practică era însă enormă. CtEDO avea de gestionat mii de cereri împotriva unui stat care nu mai participa în mod normal la procedurile de la Strasbourg și care nu mai oferea perspective reale de executare a hotărârilor. Potrivit informațiilor publicate de Curte, dosarele rusești au fost împărțite, în esență, în două categorii: cauze interne și cauze legate de conflicte. În prima categorie, Curtea a continuat să examineze cauzele pe care le-a considerat relevante, inclusiv dosare privind represiunea politică, a societății civile, libertatea de exprimare, tortura sau alte probleme importante ale Convenției. În paralel, numeroase cauze repetitive au fost soluționate prin procedurile simplificate ale Curții. Cauza Lebedeva apare, prin urmare, nu la începutul acestui proces, ci aproape de finalul unei selecții și procesări judiciare desfășurate timp de patru ani.

De ce a decis Curtea să le radieze?

Curtea a constatat că problemele juridice principale ridicate de aceste cereri fuseseră deja examinate suficient în jurisprudența sa. Dosarele rămase nu ridicau, în aprecierea Curții, chestiuni noi sau de importanță deosebită care să necesite dezvoltarea ori clarificarea Convenției. Examinarea lor individuală ar fi presupus alocarea unor resurse judiciare importante.

Aceasta conduce la unul dintre cele mai interesante elemente ale deciziei: Curtea privește resursele judiciare ca parte a problemei efectivității Convenției. Timpul utilizat pentru examinarea unui dosar complex împotriva unui stat care nu mai participă efectiv la sistem, este timp care nu poate fi utilizat pentru o cerere împotriva unui alt stat membru, unde hotărârea poate determina plata unei despăgubiri, redeschiderea unei proceduri, eliberarea unei persoane sau modificarea unei legislații ori practici incompatibile cu Convenția.

Astfel, cauza Lebedeva nu este în primul rând o decizie despre inexistența unei încălcări. Este o decizie despre utilitatea continuării procedurii judiciare.

Dar este corect față de reclamanți?

Aici decizia devine mai dificilă. Din perspectiva individuală a unui reclamant care a așteptat 10 sau chiar aproape 20 de ani la Strasbourg, radierea cererii fără o hotărâre asupra fondului poate fi percepută drept profund nedreaptă.

O hotărâre CtEDO nu are numai o dimensiune financiară. Pentru victima unei încălcări, constatarea Curții poate reprezenta recunoașterea oficială, de către o instanță internațională, că statul i-a încălcat drepturile.

Tocmai aici apare tensiunea dintre două perspective legitime. Din perspectiva centrată pe victimă, fiecare reclamant cu o cerere admisibilă și întemeiată ar trebui, în principiu, să primească un răspuns judiciar. Din perspectiva funcționării sistemului, însă, CtEDO trebuie să decidă cum utilizează resurse limitate pentru protecția drepturilor a sute de milioane de persoane aflate sub jurisdicția statelor părți la Convenție.

Această dilemă fusese anticipată încă în 2022, când, în contextul celor 17 550 de cereri pendinte împotriva Rusiei, erau analizate patru scenarii posibile privind modul în care CtEDO ar putea gestiona aceste cauze: continuarea examinării în mod obișnuit („business as usual”), selectarea cauzelor care necesitau o examinare judiciară importantă („pick and choose”), suspendarea examinării („total freeze”) sau radierea cererilor („strike out”).

Privită retrospectiv, evoluția Curții din 2022–2026 pare apropiată de o combinație între „pick and choose” și „strike out”, și nu de o radiere automată a tuturor cererilor. Mai întâi, Curtea a selectat și soluționat numeroase cauze pe care le-a considerat relevante. Ulterior, după consolidarea jurisprudenței, a radiat cele 879 de cereri rămase pentru care nu mai identifica un interes jurisprudențial sau sistemic suficient pentru continuarea examinării.

Soluția Curții nu este lipsită de controverse. Decizia poate fi înțeleasă mai degrabă ca o alegere instituțională dificilă între justiția individuală și eficiența sistemului Convenției, decât ca o opțiune evident favorabilă uneia dintre aceste perspective. Argumentul Curții nu este că victimele contează mai puțin sau că o hotărâre fără perspective reale de executare este inutilă. Dimpotrivă, CtEDO recunoaște valoarea declarativă a unei hotărâri, dar o pune în balanță cu resursele necesare examinării celor 879 de cereri și cu impactul pe care utilizarea acelorași resurse îl poate avea asupra funcționării întregului sistem al Convenției. În esență, cauza Lebedeva nu elimină tensiunea dintre interesul individual al reclamanților și eficiența sistemică, ci arată modul în care Curtea a ales să o gestioneze în circumstanțele excepționale privind Rusia.

Totodată, Curtea nu exclude definitiv posibilitatea examinării acestor cereri în viitor. Mai există și o garanție procedurală importantă. În temeiul art. 37 §2 din CEDO, cererile pot fi repuse pe rol, dacă circumstanțele se schimbă. Curtea menționează expres, între scenariile posibile, revenirea Federației Ruse sub jurisdicția Convenției sau alte evoluții care ar permite reluarea unei proceduri contradictorii și reafirmarea caracterului obligatoriu al hotărârilor CtEDO. Radierea nu echivalează, prin urmare, cu o închidere juridică definitivă și necondiționată a acestor dosare.

De ce cauza Lebedeva este importantă pentru Republica Moldova?

Există un element al deciziei care trebuie observat cu atenție din perspectiva Republicii Moldova. CtEDO nu tratează toate dosarele împotriva Rusiei la fel. Curtea distinge între cauzele interne împotriva Rusiei și cauzele legate de conflicte, acțiuni militare și exercitarea controlului asupra unor teritorii situate în afara frontierelor Federației Ruse. Potrivit actualizării oficiale publicate de CtEDO, a doua categorie continuă să fie tratată distinct.

Această distincție este importantă pentru cauzele privind regiunea transnistreană. Începând cu Ilaşcu și alții c. Moldovei și Rusiei, iar ulterior prin cauzele Catan și alții și Mozer, CtEDO a construit o jurisprudență specifică privind jurisdicția în regiunea transnistreană. În raport cu Federația Rusă, Curtea a constatat, pentru perioadele relevante, existența controlului efectiv și a influenței decisive asupra autorităților de facto din regiune.

Prin urmare, dosarele transnistrene au o caracteristică pe care cele 879 de cereri din Lebedeva nu o au neapărat: ele nu privesc doar încălcări individuale repetitive, ci pot ridica probleme privind jurisdicția extrateritorială, controlul efectiv, responsabilitatea pentru acțiunile unei administrații de facto și consecințele juridice ale unui conflict nerezolvat. Acestea sunt probleme cu o dimensiune structurală și de drept internațional mult mai largă.

Înseamnă aceasta că dosarele transnistrene sunt „protejate” de Lebedeva?

Nu putem merge atât de departe. Lebedeva nu decide direct ce se va întâmpla cu fiecare cerere privind regiunea transnistreană. Ar fi prematur să afirmăm că toate asemenea cauze vor continua automat să fie examinate pe fond. Mai ales în cazul cererilor strict repetitive, în care Curtea a stabilit deja foarte clar standardul aplicabil, nu poate fi exclusă utilizarea unor mecanisme procedurale de gestionare eficientă a dosarelor.

Totuși, CtEDO continuă să trateze drept prioritare cauzele legate de conflicte și de exercitarea controlului extrateritorial. Tocmai aceste elemente se regăsesc în centrul jurisprudenței privind regiunea transnistreană. Din acest motiv, Lebedeva nu poate fi citită ca un semnal că Strasbourgul închide pur și simplu capitolul responsabilității Rusiei pentru regiunea transnistreană.

Mai prudent este să spunem că decizia arată că, pentru dosarele împotriva Rusiei, Curtea face acum o selecție mai pronunțată în funcție de importanța juridică, caracterul sistemic și necesitatea unei constatări judiciare suplimentare. Pentru cauzele transnistrene rămase pe rol, exact aceste criterii ar putea deveni importante.

Circa 70 de urmărire penală, procurori și judecători din nordul, centrul și sudul Republicii Moldova au participat, în perioada 17–19 august 2026, la instruiri dedicate noilor standarde de investigare și judecare a cauzelor de trafic de droguri. Organizate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), în parteneriat cu Institutul Național al Justiției (INJ), instruirile din cele trei regiuni ale țării au urmărit pregătirea profesioniștilor pentru intrarea în vigoarea modificărilor legislative care vor avea impact asupra investigării, calificării și judecării acestor infracțiuni.

Începând cu 28 august 2026, intră în vigoare modificări importante ale cadrului normativ privind combaterea traficului de droguri. Schimbările vizează Codul penal, Codul de procedură penală, Codul contravențional și acte normative privind stupefiantele și introduce, de asemenea, noțiuni și proceduri noi privind trasabilitatea substanțelor interzise în circuitul civil.

În cadrul instruirilor, participanții au analizat modul în care noile reguli pot influența calificarea juridică a faptelor, stabilirea proporțiilor și examinarea cauzelor penale. O atenție distinctă a fost acordată drogurilor sintetice și Sistemului Național de Avertizare Timpurie (SNAT), instrument destinat identificării și gestionării mai rapide a riscurilor generate de noile substanțe psihoactive. Temele au fost abordate prin studii de caz și exerciții interactive, cu accent pe problemele care pot apărea în practica organelor de urmărire penală și a instanțelor.

„Schimbările legislative vor produce efecte reale doar dacă profesioniștii care le aplică au o înțelegere comună asupra noilor reguli. În cauzele de trafic de droguri, alături de cele de corupție electorală, calificarea corectă a faptelor, evaluarea probelor și motivarea deciziilor sunt esențiale atât pentru eficiența investigațiilor, cât și pentru respectarea dreptului la un proces echitabil”, a declarat Octavian Iachimovschi, consilier juridic superior în cadrul CRJM.

Programul a inclus și analiza standardelor Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) privind procesul echitabil, motivarea actelor procedurale, aprecierea credibilității probelor și standardul de probă. Participanții au discutat inclusiv erori judiciare pe baza unor sentințe de achitare. Astfel, instruirea a urmărit nu doar cunoașterea modificărilor legislative, ci și aplicarea lor coerentă, cu respectarea garanțiilor procesuale.

Instruirile fac parte din procesul de dezvoltare a unui mecanism național de specializare a profesioniștilor din sistemul de justiție care investighează și judecă asemenea cauze. În acest scop, a fost elaborat și un curriculum de formare continuă, menit să sprijine dezvoltarea unei abordări uniforme și profesioniste în investigarea și judecarea cauzelor de trafic de droguri.

Evenimentele au fost organizate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova în parteneriat cu Institutul Național al Justiției, cu susținerea proiectului „Democrație rezilientă prin combaterea corupției” (REDACT), implementat de PNUD Moldova și finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul prezentat aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea ONU, inclusiv a PNUD, a statelor membre ale ONU sau a Uniunii Europene.

În administrația publică și în procesele de creație legislativă, utilizarea inteligenței artificiale începe cu reguli clare, nu cu automatizare, iar eficientizarea nu trebuie să compromită rigoarea juridică și protecția datelor. Acestea au fost principalele concluzii ale unei instruiri în domeniul AI, organizată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova la Ministerul Justiției.

Atelierul a fost construit în jurul sarcinilor reale care sunt realizate în cadrul instituției, reunind factori decidenți și funcționari interesați să integreze responsabil noile tehnologii în activitatea profesională. Participanții au exersat configurarea și personalizarea ChatGPT, redactarea prompturilor pentru activități juridice, utilizarea panoului interactiv pentru revizuirea documentelor și aplicarea proiectelor și funcțiilor de cercetare aprofundată pentru analize documentate.

„Modernizarea administrației publice înseamnă și dezvoltarea competențelor digitale ale funcționarilor. Prin astfel de instruiri ne asigurăm că noile tehnologii sunt utilizate corect pentru a crește eficiența activității instituției, fără a face compromisuri în ceea ce privește calitatea analizei juridice și responsabilitatea profesională”, a declarat Viorica Grecu, secretară generală a Ministerului Justiției.

După setarea, personalizarea și securizarea contului, participanții au explorat regulile tehnice de utilizare a instrumentelor cu inteligență artificială, lucrul cu panourile interactive, în regimul proiecte și au creat proprii asistenți pentru sarcini repetitive concrete.

„Fiind utilizată din ce în ce mai mult, Inteligența artificială devine o competență profesională, nu doar o tehnologie nouă. Instituțiile publice au nevoie de profesioniști care să știe când și cum pot utiliza aceste instrumente, dar și care sunt limitele lor. Prin astfel de instruiri ne propunem să contribuim la dezvoltarea unei culturi a utilizării responsabile a AI în sectorul public”, a declarat președintele CRJM, Ilie Chirtoacă.

Programul s-a încheiat cu elaborarea unor planuri individuale de aplicare, fiecare participant identificând o serie de sarcini concrete pe care intenționează să le automatizeze în perioada următoare. Abordarea a urmărit ca instrumentele prezentate să poată fi integrate gradual în activitatea curentă, cu menținerea controlului uman asupra fiecărui rezultat și respectarea standardelor profesionale specifice domeniului juridic.

Instruirea în domeniul AI a fost organizată în cadrul proiectului „Protejarea democrației în perioada post-electorală: Răspuns strategic și multisectorial împotriva amenințărilor hibride ce atentează la instituțiile democratice ale Republicii Moldova”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a facilitat o instruire practică dedicată utilizării instrumentelor de inteligență artificială (AI) în activitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Evenimentul a urmărit dezvoltarea competențelor necesare pentru folosirea avansată și responsabilă a AI, cu respectarea confidențialități datelor, a cadrului legal și a responsabilității decizionale.

Pe parcursul instruirii, membri și angajați ai CSM au lucrat cu studii de caz inspirate din activitatea instituției: elaborarea hotărârilor, documentarea subiectelor aflate pe ordinea de zi a Plenului, redactarea răspunsurilor la solicitările de acces la informații, verificarea neconcordanțelor dintre seturi de date, formularea avizelor asupra proiectelor legislative și transformarea înregistrărilor video ale ședințelor în procese-verbale structurate.

„Devine clar că inteligența artificială poate fi transformată într-un aliat al instituțiilor publice atunci când este utilizată corect. Prin astfel de instruiri, ne propunem să fim mai pregătiți pentru a integra responsabil noile oportunități tehnologice în sprijinul activității profesioniștilor din justiție fără a substitui analiza juridică, independența și responsabilitatea umană”, a declarat Sergiu Caraman, președintele CSM.

Atelierul a pus accent pe faptul că inteligența artificială poate reduce timpul necesar pentru activități repetitve, poate îmbunătăți organizarea informației și poate sprijini pregătirea documentelor. Instruirea se încadrează într-o serie de activități susținute de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova cu scopul de a consolida reziliența cibernetică a instituțiilor democratice.

Președintele CRJM, Ilie Chirtoacă, a subliniat că eficiența și transparența instituțiilor din justiție este în corelație strânsă cu utilizarea tehnologiilor avansate și a încurajat reprezentanții CSM să utilizeze aceste instrumente pornind de la scopul și rolul instituției.

„Pentru organizațiile neguvernamentale, deschiderea instituțiilor publice de a implementa noile tehnologii este un semnal că aceste instituții urmăresc să-și îmbunătățească transparența și să devină mai eficiente în activitatea lor. De aceea, susținerea pentru asemenea activități de capacitare nu are cum să dispară”, a menționat Ilie Chirtoacă.

Instruirea s-a încheiat cu stabilirea unor direcții practice pentru utilizarea instrumentelor AI în activitatea curentă a CSM. Aplicarea acestora va continua gradual, cu verificarea atentă a rezultatelor, protejarea datelor și menținerea controlului uman asupra fiecărui rezultat.

Instruirea în domeniul AI a fost organizată în cadrul proiectului „Protejarea democrației în perioada post-electorală: Răspuns strategic și multisectorial împotriva amenințărilor hibride ce atentează la instituțiile democratice ale Republicii Moldova”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.

Circa 20 de organizații ale societății civile și activiști în domeniul drepturilor omului condamnă printr-un apel public declarațiile transfobe, sexiste și discriminatorii formulate de la tribuna Parlamentului Republicii Moldova în timpul dezbaterilor asupra proiectului de lege privind consolidarea cadrului național în domeniul egalității și combaterii discriminării.

Organizațiile atrag atenția că libertatea de exprimare și pluralismul politic nu pot justifica mesaje care stigmatizează persoane sau alimentează prejudecăți împotriva unor grupuri sociale.

Dezbaterea unui proiect de lege și exprimarea unor opinii critice privind conținutul acestuia reprezintă un exercițiu firesc într-o democrație. Deputații au dreptul să formuleze argumente juridice, să propună amendamente și să voteze potrivit propriilor convingeri politice. Totuși, acest drept trebuie exercitat cu respectarea principiului nediscriminării și a demnității tuturor persoanelor.

Semnatarii apelului subliniază că asocierea persoanelor LGBTQI+ și a protecției lor juridice cu presupuse amenințări la adresa copiilor, familiei, moralității sau societății nu contribuie la o examinare obiectivă a inițiativei legislative. Dimpotrivă, asemenea mesaje consolidează stereotipurile, exploatează fricile sociale și deturnează dezbaterea publică de la conținutul și efectele reale ale normelor propuse.

Impactul unor astfel de declarații este amplificat atunci când acestea sunt rostite de reprezentanți aleși ai cetățenilor. Tribuna Parlamentului conferă legitimitate și vizibilitate mesajelor transmise, iar utilizarea unui limbaj discriminatoriu poate normaliza intoleranța și poate crea un climat favorabil hărțuirii, excluderii, discriminării și violenței împotriva persoanelor aflate deja în situații de vulnerabilitate.

„Libertatea de exprimare protejează dezbaterea democratică, nu legitimarea prejudecăților. Reprezentanții aleși au responsabilitatea de a contribui la un dialog bazat pe argumente și respectarea demnității umane, nu la amplificarea discursurilor care stigmatizează grupuri sociale”, se arată în apelul organizațiilor semnatare.

Organizațiile apreciază intervenția vicepreședintei Parlamentului și aplicarea regulilor privind ordinea ședinței și durata luărilor de cuvânt, măsuri care au împiedicat continuarea unor mesaje stigmatizante. Totodată, solicită conducerii Parlamentului să aplice consecvent și imparțial prevederile Regulamentului Parlamentului privind menținerea ordinii și utilizarea unui limbaj compatibil cu demnitatea funcției parlamentare.

Semnatarii solicită Inspectoratului General al Poliției să analizeze declarațiile formulate în cadrul ședinței Parlamentului prin prisma legislației privind formele de exprimare motivate de prejudecată, ținând cont de conținutul mesajelor, contextul în care au fost rostite, poziția autorilor, intenția, audiența și potențialele consecințe prejudiciabile.

De asemenea, organizațiile îndeamnă fracțiunile parlamentare să se delimiteze public de retorica homofobă, sexistă și discriminatorie și să adopte reguli interne de conduită aplicabile propriilor membri. Mass-media este încurajată să relateze responsabil despre aceste incidente, să ofere context juridic și social și să evite reproducerea necritică sau amplificarea mesajelor discriminatorii.

Parcursul european al Republicii Moldova presupune respectarea efectivă a demnității fiecărei persoane și protejarea grupurilor vulnerabile. Organizațiile semnatare subliniază că Parlamentul trebuie să fie instituția care garantează respectarea valorilor egalității și nediscriminării, nu spațiul în care prejudecățile sunt validate sau propagate.

Organizațiile semnatare:

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
GENDERDOC-M
Asociația Presei Independente (API)
Coaliția Națională „Viața Fără Violență”
Asociația „Promo-LEX”
Grupul de Inițiative Feministe din Moldova
A.O. „Femei pentru Femei”
A.O. RCTV Memoria
Centrul de Politici și Reforme (CPR)
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD)
Institutul pentru Democrație și Dezvoltare
Platforma pentru Egalitatea de Gen
Asociația Femeia pentru Societatea Contemporană, Moldova
Asociația Femeilor de Carieră Juridică, Moldova
Fundația „Est-Europeană”
A.O. Asociația pentru Drepturile Omului Lex XXI
A.O Consiliul Național al Tineretului din Moldova
Elena Rațoi
Andrei Brighidin

Lista rămâne deschisă.