Comisia Europeană a înființat un grup operativ pentru a menține și a consolida capacitatea UE de a se asigura că importurile respectă standardele Uniunii privind siguranța alimentară, sprijinind în același timp crearea de locuri de muncă și creșterea economică a producătorilor din UE.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, lansarea oficială a grupului operativ a avut loc în marja Consiliului AgriFish de luni, 26 ianuarie, și se bazează pe dialogul privind punerea în aplicare a controalelor la import care a avut loc în decembrie anul trecut, când Comisia a anunțat o consolidare a acțiunilor sale în acest domeniu.

„Grupul operativ se va concentra în special pe siguranța alimentelor și a hranei pentru animale, pe reziduurile de pesticide și pe acțiunile coordonate de monitorizare ale UE privind anumite produse importate. Acesta reunește expertiza Comisiei și a statelor membre și va contribui la: continuarea armonizării controalelor la import în întreaga UE, elaborarea de recomandări pentru acțiuni comune între Comisie și statele membre și identificarea cazurilor în care sunt necesare măsuri administrative sau de reglementare suplimentare pentru consolidarea controalelor”, se arată în comunicatul citat

Executivul comunitar precizează că normele stricte de import în ceea ce privește igiena produselor alimentare și a hranei pentru animale, siguranța consumatorilor și starea de sănătate a animalelor și a plantelor vizează asigurarea faptului că toate importurile îndeplinesc aceleași standarde ridicate ca și produsele din UE.

„Controalele la import sunt esențiale pentru verificarea conformității produselor alimentare și a hranei pentru animale cu cerințele relevante. Normele UE se aplică tuturor produselor vândute în UE, indiferent dacă sunt produse pe piața internă sau importate”, se menționează în comunicatul Comisiei Europene.

Parlamentul European a decis luni seară, prin vot, introducerea unor amendamente privind clauza de salvgardare la care statele membre pot recurge pentru protejarea sectorului agricol în contextul războiului din Ucraina, anunță europarlamentarul Daniel Buda pe pagina sa de Facebook.

Astfel, dacă lista produselor sensibile care fac obiectul unei asemenea măsuri prevedea până acum doar carnea de pui, zahărul și ouăle, aceasta a fost extinsă pe a include și cerealele, oleaginoasele și mierea.

Totodată, garanția automată va fi introdusă în cazul în care cantitățile produselor sensibile depășesc media aritmetică a cantităților importate în 2021 și 2022.

Un alt amendament introdus prevede ca perioada în care clauza de salvgardare poate fi declanșată să se reducă de la 21 de zile la 10 zile, astfel încât fermierii statelor membre UE să poată fi protejați cât mai rapid de perturbările pieței interne prin reintroducerea unor contingente tarifare.

De asemenea, europarlamentarii au solicitat Comisiei Europene un sistem de licențe de import și export, care să permită monitorizarea detaliată a produselor agricole de la intrarea în UE până la destinația finală, a mai scris Daniel Buda în postarea sa.

Polonia, Ungaria, Bulgaria, România şi Slovacia sprijină extinderea, până la finalul anului, a interzicerii de către UE a importurilor de cereale din Ucraina în aceste țări, a declarat vineri ministrul polonez al agriculturii, Robert Telus, transmite agenția Reuters, citată de AGEPRES.

Pe de altă parte, ministrul Agriculturii şi Alimentaţiei din Bulgaria, Kiril Vatev, a anunţat joi că țara sa a renunţat la solicitarea privind interzicerea importurilor de grâu din Ucraina, transmit agențiile Novinite şi BTA, preluate de AGERPRES.

Cu toate acestea, Bulgaria a transmis Comisiei Europeane că insistă totuși ca interdicţia asupra importurilor de seminţe de floarea-soarelui, ulei de gătit nerafinat şi lapte praf din Ucraina să se aplice până la finalul anului.

Potrivit lui Vatev, obiectivul este de a căuta un echilibru în lanţul agroalimentar şi de a favoriza produsele din Bulgaria în defavoarea celor importate.

Oficialul bulgar a adăugat că alte state membre UE, care au negociat de mai mult timp cu Comisia Europeană, şi-au asigurat sume importante pentru proiecte de infrastructură, dând ca exemplu Polonia, care a primit un miliard de euro.

„Noi suntem la zero, deoarece ne-am alăturat târziu discuţiilor, dar şi infrastructura noastră are nevoie de sprijin şi vom participa la negocieri”, a mai spus Kiril Vatev.

Tot joi, Gergely Gulyas, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, a anunțat că Ungaria vrea ca interdicţia UE privind vânzările interne de cereale din Ucraina să fie extinsă în cele cinci state membre ale UE aflate în proximitate, după ce măsura actuală se încheie la 15 septembrie.

„Ungaria va cere UE să prelungească interdicţia începând cu 16 septembrie”, a declarat Gergely Gulyas, adăugând că Budapesta este pregătită să reimpună o interdicţie naţională privind importul de cereale din Ucraina, dacă UE nu extinde măsura. Interdicţie pe care Polonia a anunțat-o deja, la rândul său, chiar dacă UE nu este de acord cu prelungirea acesteia.

După ce ţările din Europa Centrală au impus interdicţii unilaterale la începutul acestui an asupra importurilor de cereale din Ucraina pentru a-şi proteja producătorii interni, în luna mai, Uniunea Europeană a permis Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României şi Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui, permiţând în acelaşi timp tranzitul acestor mărfuri pentru export în alte țări. Această interdicţie urmează să expire pe 15 septembrie.

România va mai primi aproape 30 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru spijinirea fermierilor afectaţi de importurile de cereale ieftine din Ucraina, a anunţat, marţi, la Digi 24, ministrul agriculturii, Petre Daea.

„Astăzi am primit proiectul de regulament al Uniunii Europene. E prima dată când pun mâna pe un document care spune cifra exactă. Vă spuneam, în momentul de început, când am tot interpretat, şi dumneavoastră, şi noi toţi ceilalţi, care a fost decizia Uniunii Europene privind sumele date României, că suma, în prima fază, este o sumă mică şi am solicitat schimbarea formulei de calcul. Iată că astăzi avem comunicarea că suntem beneficiari a 29,73 milioane de euro, o sumă mult mai importantă şi, eu zic, corectă din punct de vedere al calculelor. Astfel, pe de o parte, se acordă un sprijin real fermierilor români, pe de altă parte, este o analiză corectă a eforturilor pe care le-a făcut țara românească, ştiind ce înseamnă culoarele de solidaritate şi impactul cerealelor şi al fluxului de cereale pe piaţa României”, a declarat Petre Daea.

Ministrul agriculturii a precizat că aşteaptă întâi ca suma alocată României de către executivul comunitar să apară în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după care va da drumul actului normative, în așa fel încât banii să ajungă cât mai repede la fermieri.

„Avem 30 (de milioane de euro – n.r.) în plus şi, cu încă 20 până acum, iată că sunt 50 de milioane până la această dată. Suntem pregătiţi cu actul normativ. Când va apărea suma în Jurnalul Oficial, dăm drumul şi la actul normativ al ţării, în aşa fel încât banii să ajungă cât mai repede la fermieri”, a spus Petre Daea,

Acesta a menționat că se va face o nouă analiză a stocurilor la porumb, floare soarelui şi rapiţă şi în funcţie de analiza realizată se va decide dacă statul va dubla toate sumele primite de la Comisia Europeană în vederea despăgubirii fermierilor afectaţi de importurile din Ucraina.

„Sigur, aceasta este soluţia care este prevăzută în regulament, respectiv să se suplimenteze de la bugetul de stat. Vom analiza această situaţie în funcţie de cererile pe care le depun fermierii şi vom decide ca atare. Important este că avem baza juridică şi avem şi această sumă de la Uniunea Europeană. (…) Imediat, de mâine, solicităm să vedem care sunt stocurile la cele trei produse, că vom da la porumb, la floarea soarelui şi la rapiţă, şi în funcţie de stocurile respective vom decide. Analiza urmează să o facem pe parcursul solicitării stocurilor şi al trimiterii situaţiilor de la judeţe. Lucrurile acestea sunt în dinamică şi vor fi tot timpul în dinamică, cu atitudine corectă, exactă şi necesară pentru fermierii români”, a mai spus Petre Daea.

Acesta a mai precizat că, deocamdată, până pe 11 mai, se înregistrează toate cererile de la fermieri pentru despăgubirile alocate în prima tranșă de Comisia Europeană, de 10,05 milioane de euro, sumă la care se adaugă încă 10,05 milioane de euro de la bugetul de stat.

Potrivit unui nou studiu publicat marți, 26 ianuarie 2021, de Executivul de la Bruxelles, abordarea blocului comunitar european de limitare a volumului importurilor UE cu taxe vamale mai mici (prin intermediul contingentelor tarifare) este cea mai bună abordare în vederea protejării anumitor sectoare agroalimentare vulnerabile proprii.

De asemenea, studiul citat relevă că acordurile comerciale vor conduce la o creștere substanțială a exporturilor UE de produse agroalimentare, creșteri mai limitate ale importurilor, ceea ce va crea în ansamblu o balanță comercială pozitivă.

Studiul realizat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei (JRC) vizează efectele cumulative a 12 acorduri comerciale asupra sectorului agroalimentar până în 2030, reprezentând o actualizare a unui studiu din 2016.

Cercetarea reprezintă un exercițiu teoretic de modelare și include rezultatele schimburilor comerciale pentru sectorul agricol în ansamblu și impacturile sectoriale asupra comerțului, prețurilor de producție şi volumelor producției.

„UE a susținut întotdeauna un comerț deschis și echitabil, ceea ce a adus beneficii enorme economiei noastre, inclusiv producătorilor agricoli. Acest studiu arată că am reușit să găsim echilibrul corect între oferirea mai multor oportunități de export agricultorilor din UE, protejându-i în același timp de potențialele efecte dăunătoare ale creșterii importurilor.

Sprijinirea sectorului agroalimentar al UE va continua să fie un element-cheie al politicii comerciale a UE, fie că este vorba de deschiderea pieței, de protejarea produselor alimentare tradiționale ale UE sau de oferirea unei protecții împotriva dumpingului sau a altor forme de comerț inechitabil”, a declarat vicepreședintele executiv responsabil cu comerțul, Valdis Dombrovskis.

„Rezultate mai favorabile decât în 2016”

La rândul său, comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a precizat că succesul comerţului cu produse agricole al UE reflectă competitivitatea sectorului agroalimentar european.

„Reformele politicii agricole comune au contribuit în mare măsură la acest lucru, fiind susținute de o reputație globală a produselor UE ca fiind sigure, nutritive, de înaltă calitate și obținute în mod durabil.

Acest studiu, care oferă rezultate mai favorabile decât în 2016, confirmă faptul că agenda noastră ambițioasă în domeniul comerțului ajută agricultorii și producătorii de alimente din UE să profite pe deplin de oportunitățile din străinătate, asigurând, în același timp, menținerea unor garanții suficiente pentru sectoarele cele mai sensibile”, a menționat șeful Agriculturii europene.

Cercetarea vizează acordurile de liber schimb (ALS) recent încheiate sau puse în aplicare de UE, precum și acordurile comerciale prevăzute pe agenda UE. Aceasta include două scenarii, și anume un scenariu „ambițios” (liberalizarea totală a 98,5% din totalitatea produselor și o reducere tarifară parțială de 50% pentru restul produselor) și un scenariu mai „conservator” (liberalizarea totală a 97% din totalitatea produselor și o reducere tarifară de 25% pentru celelalte).

Mai mult, incluse în scenarii, cele cinci acorduri de liber schimb încheiate sunt modelate pe baza rezultatului negociat. Rezultatele ambelor scenarii sunt comparate cu un scenariu de referință („business as usual”) din anul 2030.

Efectele asupra mediului și climei, inclusiv inițiativele legate de Pactul verde, nu intră în domeniul de aplicare al studiului citat. Evaluările impactului asupra dezvoltării durabile elaborate în sprijinul negocierilor comerciale furnizează deja Executivului european o analiză mai aprofundată a potențialelor efecte economice, sociale, asupra drepturilor omului și asupra mediului.

Pe parcursul întregului studiu, concluziile se referă la anul 2030, pe baza diferitelor scenarii elaborate în raport cu scenariul de referință („business as usual”).

Impact pozitiv asupra balanței comerciale a UE

În ambele scenarii incluse în studiu, rezultatele arată un impact pozitiv asupra balanței comerciale a UE în ceea ce privește comerțul agroalimentar până în 2030. În timp ce partenerii comerciali ai UE obțin acces pe piața UE, exporturile UE cresc, de asemenea, într-o manieră semnificativă.

Exporturile de produse agroalimentare ale UE către cei 12 parteneri din cadrul ALS-urilor urmează să crească cu 25% (în scenariul conservator) şi cu 29% (în scenariul ambiţios), în timp ce importurile cresc cu 10% (în scenariul conservator) şi cu 13% (în scenariul ambiţios), ambele cazuri fiind în comparaţie cu scenariul de referinţă.

Această majorare corespunde unei creşteri a totalului exporturilor agroalimentare ale UE cu 4,7 miliarde de euro (în scenariul conservator) şi cu 5,5 miliarde de euro (în scenariul ambiţios), precum şi unei creşteri a totalului importurilor de produse agroalimentare cu 3,7 miliarde de euro (în scenariul conservator) şi cu 4,7 miliarde de euro (în scenariul ambiţios).

Studiul confirmă faptul că sectorul agricol al UE poate beneficia de pe urma agendei comerciale a UE. O comparaţie între studiul din 2016 şi cel din 2021 privind impactul cumulativ arată eficacitatea contingentelor tarifare în ceea ce priveşte atenuarea impactului asupra sectoarelor noastre sensibile, cum ar fi sectorul cărnii de vită, al orezului sau al zahărului.

De altfel, studiul din 2016 a servit deja ca bază pentru strategia adoptată în ceea ce priveşte Mercosur, iar această actualizare poate servi ca bază de date concrete pentru sublinierea importanţei contingentelor tarifare în cadrul negocierilor comerciale în curs.

Mai mult, o viitoare politică agricolă comună ambiţioasă, care să sprijine inovarea, durabilitatea şi competitivitatea sectorului agricol al UE, poate contribui, de asemenea, la reducerea la minimum a oricăror rezultate negative ale negocierilor comerciale, consolidând, în acelaşi timp, rezultatele pozitive.

Sursă foto: Pixabay (caracter ilustrativ)

Deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare s-a adâncit la peste 620 de milioane de euro în primele patru luni ale anului, în condițiile în care exporturile s-au majorat cu aproape 7%, însă importurile au înregistrat o creștere cu peste 15% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) la solicitarea AGERPRES.

În primele patru luni din 2017, deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare a ajuns la 620,2 milioane de euro, cu peste 45% mai mare față de soldul negativ consemnat în aceeași perioadă din 2016, când a totalizat 426,5 milioane de euro.

România a exportat, în primele patru luni din acest an, produse agroalimentare în valoare totală de 1,664 miliarde de euro, în creștere cu 6,8% față de perioada corespunzătoare din 2016, în timp ce importurile au urcat până la 2,285 miliarde de euro, reprezentând o majorare cu 15,18%.

Potrivit statisticii MADR, grâul, porumbul și țigările sunt produsele care au adus cele mai mari încasări din exporturi în primele patru luni din acest an, respectiv 787,1 milioane de euro. Astfel, în perioada menționată, au fost exportate în spațiul intra și extracomunitar 1,83 de milioane de tone de grâu (325,7 milioane de euro), 898.000 de tone de porumb (241,4 milioane de euro) și 15.100 tone de țigări, în valoare de 220 de milioane de euro.

În perioada menționată au mai plecat pe piețele externe semințele de floarea soarelui, circa 263.900 tone (155,1 milioane de euro), animale vii din specia bovine — 23.400 tone (59,1 milioane de euro), preparate alimentare — 6.700 tone (42,3 milioane de euro) și ulei de floarea soarelui — 50.900 tone (41,1 milioane de euro).

În ceea ce privește importurile de produse agroalimentare realizate în primele patru luni din acest an, topul a fost dominat de carnea de porc cu o valoare de 108,9 milioane de euro (56.800 tone), produse de brutărie, patiserie și biscuiți — 84,8 de milioane de euro (41.900 tone) și preparatele alimentare — 80,6 milioane de euro (19.900 tone).

În perioada menționată, au mai fost efectuate importuri semnificative de grâu (79,1 milioane euro pentru 476.900 tone), tutun brut (75 de milioane de euro pentru 14.000 de tone), ciocolată (73,7 milioane de euro pentru 20.100 tone) și porumb (72,1 milioane de euro pentru 233.600 tone).

Uniunea Europeană rămâne principalul partener în schimburile de produse agroalimentare, Bulgaria, Germania, Egipt și Olanda fiind principalele piețe de export pentru România, iar Ungaria, Polonia, Olanda și Italia se află în clasamentul țărilor de unde provin produse agroalimentare pe piața autohtonă.

România a înregistrat, anul trecut, un deficit de 557,4 milioane de euro în comerțul cu produse agroalimentare, de peste șase ori mai mare decât cel din 2015, când a totalizat 89,2 milioane de euro, importurile atingând însă un maxim istoric de 6,51 de miliarde de euro.

Deputatul George Scarlat, unul dintre cei mai convinşi susţinători ai Legii Supermarketurilor,  a declarat pentru „Jurnalul de agricultură”că multe dintre produsele alimentare din import, care ajung pe rafturile magazinelor sunt adevărate bombe, care mai mult le fac rău consumatorilor, decât să îi ajute:
„Consumatorul român îşi sapă groapa cu dinţii, dacă nu se uită ce mănâncă. Produsele româneşti sunt mai sănătoase decât altele, dar noi le ocoli şi vrem unele străine, care arată foarte bine, dar sunt adevărate bombe pentru sănătate. Aşa nu ne facem bine, ci chemăm boala către noi”, a declarat Scarlat, la AGRO TV.
El a subliniat că”este necesar ca toţi consumatorii români să consume produse româneşti, produse în România din materie primă din România, nu din alte ţări. Aşa se va salva agricultura românească”. (Sursa: agropress.ro)