Foto –  Shutterstock

Zeci de alerte cu bombă au vizat avioane din mai multe țări europene, inclusiv România, iar toate s-au dovedit false până la momentul relatării, potrivit Digi24.ro. Pilotul Cezar Osiceanu, care are peste 40 de ani de experiență, a explicat publicației procedurile urmate în asemenea situații și a prezentat propria evaluare a riscurilor.

Aterizările de urgență determinate de aceste amenințări generează costuri foarte mari atât pentru companiile aeriene, cât și pentru pasageri, relatează sursa citată. În cazul unei aeronave pentru care românii aflați la bord au publicat imagini pe rețelele sociale, specialiștii SRI au efectuat verificările standard și au constatat că nu exista risc de explozie, după mobilizarea unor resurse semnificative.

Potrivit lui Osiceanu, primirea unei alerte, prin radio sau prin sistem electronic, îi pune pe piloți în fața unei situații complicate. El susține că, deși aeronavele sunt proiectate pe baza experienței constructorilor pentru siguranța pasagerilor, prezența unei bombe la bord reprezintă o situație pe care pilotul nu o poate gestiona.

În descrierea sa, pasagerilor li se cere să își cupleze centurile, iar șefa de bord verifică elementele care par suspecte. Pilotul afirmă că aeronava este menținută la orizontală, invocând posibilitatea existenței unor dispozitive declanșate la presiune.

După control, însoțitorii de bord își cuplează centurile și transmit rezultatul verificărilor. Chiar dacă nu este găsit nimic suspect, explică Osiceanu, piloții trebuie să se îndrepte către cel mai apropiat aeroport.

Pilotul interpretează seria de alerte drept un posibil test coordonat al vitezei de reacție la nivel european, realizat printr-un atac cibernetic. Această interpretare îi aparține, materialul neprezentând o confirmare din partea autorităților privind existența unei asemenea operațiuni.

„Există riscul să asistăm la ceva mai mare. Acum este doar începutul.”, a declarat Osiceanu pentru Digi24.ro. În evaluarea sa, Europa traversează o situație extrem de dificilă, pe fondul unui climat pe care îl descrie ca fiind orientat spre război.

Osiceanu susține că, în România, manevrele de acest tip au fost efectuate doar la Otopeni și consideră că alte aeroporturi ar avea dificultăți majore în situații similare. El afirmă că toate aeroporturile ar trebui să dispună de o zonă destinată aeronavelor vizate de alerte cu bombă, dar că asemenea spații nu există în România.

În opinia sa, evaluarea capacității de răspuns trebuie să includă atât reacția echipajului, cât și intervenția de la sol. Pilotul atrage atenția și asupra faptului că pasagerii nu sunt atenți la instrucțiunile de evacuare.

El explică neanunțarea explicită a unei posibile bombe la bord prin riscul de panică și de tentative ale pasagerilor de a deschide ușile. Referindu-se la protocoale, Osiceanu spune că identificarea unui colet suspect presupune eliberarea rândurilor din apropiere și izolarea zonei cu bagaje.

Tot potrivit descrierii sale, o altă etapă presupune plasarea coletului pe mânerul ușii, pentru a permite recuperarea mai rapidă de către echipele de intervenție după aterizare.

În privința intervenției avioanelor militare, pilotul a invocat riscul prezenței unor teroriști la bord, făcând referire la atacurile din 11 septembrie 2001 și la schimbarea regulilor privind limita de 100 ml pentru băuturi. El susține că, dacă o aeronavă se îndreaptă către un obiectiv strategic într-o asemenea situație, aceasta trebuie doborâtă.

Osiceanu afirmă că nivelul fiecărei alerte este stabilit de echipele de la sol, iar serviciile de securitate ale companiei aeriene colaborează cu SRI și SIE pentru evaluarea riscului. Toate amenințările sunt tratate ca reale, iar protocoalele sunt respectate strict până la eliminarea sursei lor, potrivit pilotului.

Indiferent de numărul alertelor, aeronavele trebuie să aterizeze pentru verificări, a mai explicat acesta. El susține totodată că amploarea actuală a presupusului atac cibernetic depășește capacitatea de gestionare.

Referindu-se la Otopeni, Osiceanu afirmă că lipsa unui spațiu dedicat a dus la parcarea avioanelor vizate de amenințări în apropierea hangarelor, depozitelor și a altor aeronave. În evaluarea sa, cantitățile mari de combustibil de la bord fac ca aceste avioane să reprezinte un risc major.

Senatorul S.O.S. România Dumitru Manea (Miron Manega) solicită Guvernului să prezinte în Parlament o evaluare independentă a principalelor programe de combatere a sărăciei și să adopte un plan multianual cu termene, finanțare și indicatori verificabili. Într-un discurs adresat senatorilor, acesta invocă date atribuite Eurostat potrivit cărora peste 5 milioane de români sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială.

Printre obiectivele propuse se numără reducerea acestui risc cu cel puțin 5 puncte procentuale în patru ani, scăderea abandonului școlar sub media europeană și extinderea măsurabilă a serviciilor sociale în mediul rural. Senatorul precizează că nu susține risipirea banilor publici sau continuarea programelor sociale ineficiente, ci urmărirea fiecărui leu cheltuit până la rezultatul concret.

Potrivit datelor Eurostat pentru 2025 citate de Manea, 27,4% din populația României se afla în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de media europeană de 20,9%. Astfel, mai mult de unul din patru români era expus cel puțin uneia dintre formele de vulnerabilitate măsurate de indicator.

În aceeași statistică invocată în discurs, România ocupa locul al treilea în Uniunea Europeană, după Bulgaria, cu 29%, și Grecia, cu 27,5%. Pentru 2024, senatorul menționează o pondere de 17,2% a persoanelor care se confruntau cu deprivare materială și socială severă, față de 6,4% la nivelul UE, adică de aproape 2,7 ori media comunitară.

Pentru a ilustra amploarea situației, Manea compară numărul românilor expuși riscului cu populația unor state. El afirmă că aceștia ar forma o țară mai populată decât Croația, Republica Moldova, Lituania sau Slovenia, respectiv o populație cât cea a Estoniei, Letoniei, Ciprului, Islandei și statului Monaco la un loc.

Senatorul invocă articolul 1, alineatul 3 din Constituție, care definește România drept stat de drept, democratic și social, precum și articolul 47, referitor la obligația statului de a asigura cetățenilor un nivel de trai decent. În opinia sa, există o diferență majoră între protecția prevăzută de aceste dispoziții și condițiile în care trăiesc persoanele vulnerabile, iar atenția guvernanților față de acestea se concentrează asupra campaniilor electorale, o dată la patru ani.

În privința pensionarilor, Manea citează date ale Casei Naționale de Pensii Publice pentru septembrie 2026: 4.674.614 pensionari și o pensie medie de 2.785 de lei. El atrage atenția că media nu reflectă diferențele dintre veniturile beneficiarilor.

Pentru 503.000 de pensionari cu perioade lucrate în agricultură, pensia medie menționată în discurs era de 708 lei, înaintea eventualelor completări prin indemnizația socială. În aceeași lună, 885.745 de pensionari beneficiau de această indemnizație, prin care veniturile eligibile sunt completate până la pragul de 1.281 de lei.

Manea consideră că aceste venituri trebuie analizate în raport cu cheltuielile pentru hrană, încălzire, medicamente, electricitate, apă și întreținere. El respinge prezentarea pensionarilor exclusiv ca povară bugetară și susține că pensia reprezintă un drept de proprietate, nu un ajutor acordat discreționar.

Referitor la copii, senatorul invocă date Eurostat potrivit cărora, în 2025, 32,4% dintre copiii români se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială. Numărul indicat în discurs este de aproximativ 1,16 milioane de copii aflați în situații de vulnerabilitate.

Tot pentru 2025, Manea menționează că 17,2% dintre familiile cu copii nu își permiteau măcar o dată la două zile o masă cu carne, pește sau echivalent proteic. În cazul familiilor monoparentale, ponderea era de 25,9%.

În domeniul educației, senatorul afirmă că România avea în 2025 cea mai ridicată rată de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană, de 15,5%, comparativ cu media europeană de 9,1%. Datele Comisiei Europene citate de acesta indicau 26,3% în mediul rural și 3,3% în orașele mari, o diferență de aproape opt ori.

În interpretarea lui Manea, aceste diferențe arată că locul în care se naște un copil îi influențează puternic șansele de a rămâne în școală. El consideră discrepanțele teritoriale o formă gravă de discriminare socială, în contradicție cu egalitatea în drepturi garantată de Constituție.

Senatorul se referă și la persoanele cu dizabilități, susținând că existența legislației privind accesibilitatea, integrarea profesională și serviciile de sprijin nu garantează aplicarea ei. El enumeră nevoia de rampe de acces, asistenți personali în comunitățile izolate și transport adaptat.

În opinia sa, lipsa serviciilor publice transferă costuri către persoanele cu venituri mici și familiile acestora. Manea oferă drept exemple îngrijirea asigurată de familie în absența serviciilor specializate, transportul plătit de bolnavi atunci când dispensarul este departe și renunțările pe care pensionarii sunt nevoiți să le facă atunci când veniturile nu acoperă medicamentele.

El solicită ca eficiența politicilor sociale să fie evaluată prin rezultate pentru beneficiari, nu prin numărul strategiilor, conferințelor sau aparițiilor publice ale miniștrilor. Totodată, susține că indicatorii de creștere economică și mediile statistice ale pensiilor nu trebuie confundați cu bunăstarea gospodăriilor sau cu veniturile pensionarilor săraci.

„Un stat social nu este acela care vorbește cel mai frumos despre săraci, ci acela care reușește să le reducă numărul.”, afirmă Dumitru Manea în discurs.

Facturile la energia electrică ar putea crește cu 6%, 10% sau chiar mai mult, în funcție de contractele consumatorilor casnici, potrivit lui Casian Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei. Într-o intervenție la B1 TV, oficialul a pus scumpirile pe seama costurilor gazelor naturale și a importurilor de electricitate.

Nițulescu a declarat că majorările prețurilor energiei electrice se înregistrează atât în România, cât și în alte țări europene. Potrivit acestuia, gazele naturale s-au scumpit cu 192% față de data de referință de 27 februarie a anului la care se referea în intervenție, iar utilizarea lor drept combustibil pentru producerea electricității se reflectă în prețul acesteia.

Secretarul de stat a precizat că efectele asupra facturilor vor apărea gradual, în funcție de contractul încheiat de fiecare consumator cu furnizorul. El a spus că se așteaptă la creșteri ale prețurilor și și-a exprimat speranța că reactorul 2 de la Cernavodă va fi repus în funcțiune în scurt timp, descriind energia nucleară drept sigură, stabilă și predictibilă.

În privința Centralei Nucleare de la Cernavodă, Nițulescu a afirmat că unitățile 1 și 2 fuseseră oprite din cauza condițiilor meteorologice, care nu ar fi permis asigurarea procedurilor tehnice de răcire. Referirea sa la durata opririi a fost neclară: a vorbit despre aproximativ 100 de zile, apoi despre puțin peste 80 de zile.

Potrivit oficialului, lipsa producției celor două unități a afectat sectorul energetic, iar securitatea energetică națională a fost asigurată prin alte surse de producție și prin creșterea importurilor din statele vecine. El a susținut că aceste importuri au contribuit la majorarea prețului electricității.

Procedurile tehnologice de repornire au început la 4 noiembrie, cu două zile înaintea intervenției sale, a precizat Nițulescu. Acesta a explicat că repornirea este graduală și nu poate fi comparată cu pornirea unei centrale hidroenergetice, pentru care a indicat un interval de 15–30 de minute.

În cazul centralei nucleare, a subliniat el, echipamentele trebuie să funcționeze în condiții de securitate nucleară, iar pornirea depinde de confirmarea tuturor etapelor și criteriilor necesare. Personalul specializat și autorizat participă, potrivit declarației sale, la programe de pregătire, exerciții pe simulatoare și alte activități de instruire.

Nițulescu a spus că angajații desfășurau procedurile legale pentru sincronizarea capacității cu Sistemul Energetic Național în ziua intervenției. El estima atingerea echilibrului total în 24, maximum 48 de ore, cu o putere de aproximativ 660 MW, sub valoarea nominală de 700 MW.

Oficialul a apreciat și activitatea colegilor rămași în funcție în cele șase luni în care el a lipsit din Guvernul României. În special, a evidențiat rolul Dispeceratului Energetic Național în menținerea unei alimentări sigure și stabile cu electricitate.

Întrebat despre importuri și sursele alternative de producție, secretarul de stat s-a arătat optimist în privința producției hidroenergetice. El a menționat că analizase prognoze meteorologice pentru luna intervenției, luna următoare și februarie, precizând că acestea rămân estimări.

Potrivit interpretării sale, prognozele indicau îmbunătățiri ale debitelor apelor în sudul României în noiembrie, ceea ce ar fi ajutat și repornirea reactoarelor 1 și 2. Pe baza acelorași prognoze, Nițulescu a afirmat că se poate conta pe centralele hidroenergetice în proporție de 100% în noiembrie și inclusiv în decembrie.

Instalarea Guvernului condus de Luca Niculescu este apreciată drept un lucru bun, pentru că pune capăt crizei politice, de 54,1% dintre români, potrivit Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, publicat joi, 5 noiembrie 2026. În privința duratei guvernării, 46,8% dintre respondenți cred că Executivul va rămâne în funcție până la alegerile din 2028, iar 40,1% nu cred că va rezista până atunci.

Rezultatele cercetării sunt prezentate de INSCOP Research. Față de afirmația că instalarea Guvernului este un lucru bun deoarece încheie criza politică, 31,1% dintre participanți și-au exprimat dezacordul, iar 14,8% nu știu sau nu răspund.

Opinia favorabilă instalării Executivului este împărtășită de 74% dintre alegătorii PSD și de 72% dintre simpatizanții PNL. În rândul votanților USR, procentul este de 56%, deși partidul nu face parte din actuala formulă guvernamentală.

Dintre alegătorii AUR, 40% sunt de acord că instalarea Guvernului reprezintă un lucru bun pentru că pune capăt crizei politice. Alți 48% nu sunt de acord cu această afirmație.

La întrebarea despre menținerea Guvernului în funcție până la alegerile din 2028, 13,1% dintre respondenți nu au exprimat o opinie. Diferența dintre cei care cred că Executivul va rezista și cei care consideră contrariul este de 6,7 puncte procentuale.

Încrederea în continuitatea Guvernului până în 2028 este exprimată de 65% dintre simpatizanții PSD și de 50% dintre alegătorii PNL. Aceeași așteptare o au 37% dintre votanții USR și 39% dintre cei ai AUR.

În schimb, câte 53% dintre alegătorii USR și ai AUR consideră că Guvernul nu va rămâne în funcție până la alegerile din 2028.

Răspunsurile diferă și în funcție de vârstă. Dintre persoanele de peste 60 de ani, 60% cred că Executivul va rămâne în funcție până în 2028, în timp ce 29% consideră contrariul.

În categoria de vârstă 30–44 de ani, 34% anticipează că Guvernul va rezista până la următoarele alegeri, iar 53% nu cred acest lucru. În rândul tinerilor de 18–29 de ani, cele două opinii întrunesc fiecare câte 45%.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, apreciază că diferențele de percepție sunt mai degrabă generaționale decât educaționale sau teritoriale. În interpretarea sa, persoanele în vârstă asociază mai frecvent continuitatea instituțională cu siguranța, în timp ce generațiile active sunt mai neîncrezătoare în durabilitatea înțelegerilor politice.

Directorul INSCOP Research consideră că rezultatele indică o acceptare inițială relativ largă a noului Executiv, care nu este însoțită de o convingere la fel de puternică privind stabilitatea sa până la următoarele alegeri. În această interpretare, acceptarea încheierii crizei politice nu echivalează cu refacerea încrederii în continuitatea guvernării.

Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, ediția a XV-a, a fost realizat în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, la comanda platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group. Datele au fost colectate prin metode CATI și CAWI, pe un eșantion de 1.197 de persoane adulte, reprezentativ la nivel național.

Eroarea maximă declarată este de ±2,8 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%. Pentru subgrupurile de respondenți, incertitudinea statistică poate fi mai mare.

Mă întreb adesea ce ar trebui să știe un tânăr, azi, despre el însuși și despre lumea în care trăiește… Cum nu mă mai încumet de mult să dau sfaturi cuiva, renunț la gândul insolent… Mă obligă la reținere inadecvarea la năravurile și moravurile epocii, la noua corectitudine politică. Că nu degeaba remarca și Karl Lagerfeld: „În Franța, conversația a murit, oamenii te amețesc de cap” cu bazaconia asta ! De parcă doar acolo… Dar să mă întorc la subiect ! Păi, i-ar prinde bine să învețe niște  vorbe miezoase zise cândva de Horațiu Mălăele: „Căznește-te să rămâi necunoscut, dar fă tot posibilul ca lucrul  ăsta să se afle”[1] ! Același creator de modă crede altceva: „Vreau mult să  fiu un om de treabă, dar nu vreau ca asta să se vadă”… Pentru  ca un personaj din Românica[2] să conchidă neaoș: „Pe mine mă știe cine vreau eu să mă știe !”. Ați înțeles,  bibicilor ? Și, atenție, „binele trece pe deasupra, răul lasă urme”[3]!… Oricum, „binele presupune aproape întotdeauna răul ce-l pregătește”[4] ! Iar ca să-ți alini suferința, caută-ți camarazi pe potrivă și nu uita că „prietenia presupune să fii alături de cineva nu când are dreptate, ci când greșește”[5] ! Da, „căci un prieten adevărat te prinde de mână și îți atinge inima”[6] în clipele de cumpănă ! Totuși, „nu căuta prietenia oamenilor cinstiți ! Vei suferi de singurătate” ne avertizează același actor născut în Gorjul brâncușian. Sigur, „prieteniile trec, dușmanii rămân”[7], dar „noi înșine nu  putem să ne  vedem cât suntem de înalți; trebuie să  vină un vecin să ne spună”[8]… Sau o vecină.

Or folosi cuiva din „Generația  Z” maldărul de cugetări culese de ici și colo ? Sunt sceptic, deja aud o voce în fundal care mă mustră sarcastic: „Detest să port conversații intelectuale, pentru că nu mă interesează decât propria opinie”[9] ! Ah, cât mi-aș dori ca ei să ia aminte la observația profundă a lui Jean Starobinski:  „Într-o lume ce tinde să se uniformizeze, trecutul constituie o mare rezervă de diferență a cărei pierdere ne-ar face mai săraci. Raporturile noastre cu trecutul, cu trecuturile multiple, sunt o dimensiune a persoanei noastre de care nu trebuie să ne lăsăm amputați“ !  De le vor pricepe tâlcul, vor ști cine sunt și de unde vin !  Asta ar însemna să citească, însă lectura a devenit „un  lux, deoarece se împuținează publicul și acesta se împuținează nu atât din motive economice, deși ele sunt importante, cât din lipsa performanței din domeniul educațional. Pentru că în orice piață de carte normală, sistemul educațional este cel care trimite către piața de carte public în fiecare an, prin absolvenții diverselor cicluri gimnaziale, liceale sau studii superioare. În România însă, după cum ne spun toate măsurătorile imparțiale, anume cele făcute de Organizația Economică pentru Cooperare și Dezvoltare, avem o mare problemă cu capacitatea copiilor de 15 ani de a înțelege cuvintele tipărite puse sub formă de text într-o carte. Adică nu au această minimă deprindere din școală de a citi și a înțelege ce citesc, ceea ce face să pornească în viață cu un mare handicap și să devină pradă  manipulărilor care domină peisajul informațional. Sunt, cred, mai multe știri false decât știrile reale”[10]. Mă resemnez, deloc spășit, în definitiv, „după ce  Prostia se instală  confortabil  în teritoriu, urmă o  perioadă reconfortantă de fericită adaptare”[11]… Ca-n orice nouă ordine mondială,  minunată și ispititoare, cu sticliri demonice. Mda, „când libertatea devine un idol, omenirea este în pericol de moarte”[12]… Din păcate, „domnia libertății nu poate fi instaurată  fără domnia moravurilor și nici moravurile  nu pot fi fondate în lipsa credinței”[13]… Până  una, alta, e musai să  pricepem de-a valma că „nu există niciun început. Nu există niciun sfârșit. Există doar pasiunea nemărginită  a vieții”[14] ! Și, neapărat, că „nu există înălțimi de neatins, ci numai aripi prea scurte”[15] !

Prin urmare, și-așa deci, zbor lung, înalt și lin, dragii mei din „Generația Z” !

[1] Interviu pentru revista Q Magazine

[2] Radu F. Alexandru

[3] Horațiu Mălăele, în același interviu

[4] Jean-Jacques Rousseau

[5] André Malraux

[6] Gabriel García Márquez

[7] Horațiu Mălăele, în același interviu

[8] Horațiu Mălăele, în același interviu

[9] Karl Lagerfeld

[10] Mihai Mitrică (directorul Asociației Editorilor din România), Q Magazine din octombrie 2026

[11] Horațiu Mălăele, în același interviu

[12] Chiril, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii,  citat de Cornel Dinu în cartea sa, Misterele lui Mister

[13] Alexis de Tocqueville, Despre democrație în America

[14] Federico Fellini

[15] Giovanni Papini, Un om sfârșit („Numai eu sunt de vină”)

Diana Iovanovici-Șoșoacă, europarlamentar și președintele Partidului S.O.S. România, îi solicită lui Alice Weidel, copreședinta AfD, să retragă o acuzație la adresa românilor din Magdeburg și să le prezinte scuze publice. Într-o scrisoare deschisă, Șoșoacă îi atribuie acesteia afirmația că românii îi „jefuiesc sistemul social” și contestă generalizarea asupra comunității românești.

Autoarea scrisorii îi cere lui Weidel ca, dacă deține dovezi privind cazuri concrete de fraudă, să le înainteze autorităților judiciare. Totodată, o acuză că folosește în scop electoral dificultățile unor oameni care au fost nevoiți să plece din România.

În răspunsul său la referirile privind costurile îngrijirii medicale, Diana Iovanovici-Șoșoacă invocă activitatea medicilor români formați pe cheltuiala României, care lucrează în Germania. Ea arată că aceștia consultă pacienți germani, efectuează operații și gărzi și salvează vieți.

Președintele S.O.S. România susține că evaluarea costurilor asociate românilor trebuie să includă și contribuția lor economică. În acest sens, menționează munca în fabrici, construcția de locuințe, transportul de mărfuri, agricultura și îngrijirea vârstnicilor, precum și taxele și contribuțiile prin care lucrătorii români susțin servicii utilizate și de cetățenii germani.

Pentru a-și susține argumentele, Șoșoacă citează o analiză despre care afirmă că a fost publicată în 2026 de Agenția Federală pentru Muncă a Germaniei. Potrivit datelor prezentate de ea, între 2014 și 2024, populația de vârstă activă cu cetățenie germană s-a redus cu aproximativ 3,9 milioane de persoane, în timp ce populația de vârstă activă cu cetățenie străină a crescut cu aproximativ 3,4 milioane.

Tot potrivit scrisorii, instituția germană arată că extinderea ocupării între iunie 2014 și iunie 2025 a fost susținută preponderent de lucrători străini. Diana Iovanovici-Șoșoacă apreciază că aportul românilor trebuie analizat nu doar prin salariile încasate, ci și prin personalul pe care îl asigură întreprinderilor confruntate cu deficit de forță de muncă.

În scrisoare sunt menționați peste 900.000 de cetățeni români care trăiau în Germania la sfârșitul anului 2025, dintre care 559.000 erau încadrați în muncă. Autoarea îi descrie drept o forță de muncă implicată legal în construcții, industrie, agricultură, transporturi, sănătate și servicii.

Liderul S.O.S. România precizează că nu există o statistică oficială care să arate separat câte miliarde de euro din PIB-ul Germaniei sunt produse de cetățenii români și propune o simulare. Pornind de la 559.000 de lucrători și un salariu mediu brut de 3.000 de euro, ea indică o masă salarială brută anuală de 20,12 miliarde de euro.

În continuarea aceluiași calcul, scrisoarea folosește însă o altă valoare, de 21,12 miliarde de euro, fără să explice diferența. Invocând caracterul progresiv al impozitului pe venit, Șoșoacă estimează impozitele și celelalte rețineri la 31,25%, respectiv peste 6,6 miliarde de euro care ar ajunge la bugetul german; aceste cifre sunt prezentate ca parte a simulării sale.

Europarlamentarul îi reproșează lui Weidel un tratament diferit al relațiilor economice dintre cele două țări. Ea susține că obținerea unor contracte de miliarde în România de către o companie germană este prezentată drept parteneriat economic, în timp ce munca unui român în Germania și alocația la care familia sa are dreptul sunt descrise drept jaf.

În privința plăților sociale contestate, Șoșoacă solicită respectarea drepturilor prevăzute de legislația germană. Ea afirmă că persoanele îndreptățite la indemnizații trebuie să le primească și să fie tratate cu aceeași demnitate ca oricare alt cetățean aflat într-o situație similară.

Scrisoarea conține și acuzația că Germania ar fi intervenit în politica internă a României și ar fi influențat decizii pentru redirecționarea către o firmă germană a unor miliarde de euro din fonduri ale Uniunii Europene, despre care Șoșoacă susține că reveneau integral poporului român. Autoarea nu identifică în text compania sau deciziile la care se referă.

Diana Iovanovici-Șoșoacă asociază presupusa pierdere a fondurilor pentru dezvoltare, îndatorarea și lipsa perspectivelor cu plecarea românilor în Germania și susține că aceasta trebuie să își asume consecințele. Argumentația include și opinia sa religioasă potrivit căreia lumea este guvernată de Dumnezeu prin legi ale echilibrului.

În același mesaj, ea îi reproșează lui Weidel că nu se referă mai întâi la miile de imigranți aduși în Germania în ultimul deceniu. Șoșoacă susține despre aceștia, în termeni generali, că adesea nu au studii, nu vorbesc germana, nu muncesc și nu plătesc taxe, dar beneficiază de cheltuieli publice importante pentru ajutoare, alocații și școlarizare.

Autoarea opune acestei descrieri situația multor români despre care afirmă că au câte două sau trei locuri de muncă, plătesc taxe și impozite și contribuie la economia Germaniei. Aceste comparații reprezintă afirmațiile sale din scrisoarea deschisă.

Șoșoacă se declară surprinsă de discursul atribuit lui Weidel, invocând colaborarea foarte bună pe care afirmă că ea și S.O.S. România o au cu AfD în Parlamentul European și pe plan politic. Potrivit acesteia, cele două formațiuni împărtășesc aproape aceleași valori suveraniste.

În încheiere, președintele S.O.S. România afirmă că apără dreptul României de a-și stabili prioritățile și demnitatea românilor din afara țării. Ea recunoaște dreptul lui Weidel de a dezbate politica socială germană, dar consideră inacceptabilă jignirea cetățenilor români într-un discurs electoral și reiterează solicitarea de scuze publice imediate.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a acordat Melaniei Trump Ordinul Cneaghinei Olga, clasa I, pentru contribuția la încheierea armistițiului umanitar de la Oleșki, în regiunea Herson, potrivit agenției de presă EFE. Acordul a permis o încetare temporară a focului, timp de șase zile, pentru evacuarea civililor din localitate.

Decretul privind decorarea Primei Doamne a Statelor Unite, soția lui Donald Trump, a fost semnat pe 2 noiembrie și făcut public miercuri de Președinția Ucrainei. Distincția este una dintre decorațiile oficiale ale statului ucrainean și se acordă exclusiv femeilor.

Documentul recunoaște sprijinul umanitar oferit de Melania Trump persoanelor afectate de războiul declanșat de Rusia. Sunt evidențiate în special demersurile sale în ajutorul copiilor și adulților ucraineni care au avut de suferit în urma invaziei ruse.

Printr-un al doilea decret, Zelenski l-a decorat și pe Marc Beckman, consilierul Primei Doamne a Statelor Unite, care a coordonat personal demersurile diplomatice în numele Melaniei Trump. Pentru contribuția la pregătirea și implementarea acordului de încetare a focului, acesta a primit distincția „Inima de Aur”.

Această decorație a fost acordată de Ucraina și altor numeroși voluntari implicați în acțiuni umanitare pe parcursul războiului.

Melania Trump a convocat pentru joi o ceremonie la Casa Albă, destinată marcării rezultatului armistițiului umanitar de la Oleșki. La eveniment sunt așteptați reprezentanți ai Rusiei și Ucrainei.

Comisarul pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț, a confirmat participarea din partea Ucrainei. El a anunțat miercuri că se află în drum spre Washington pentru ceremonia organizată de Prima Doamnă a Statelor Unite.

Rusia ar urma să fie reprezentată de Iana Lantratova, comisarul pentru drepturile omului. Aceasta a participat anterior atât la negocierile privind armistițiul, cât și la demersurile de punere în aplicare a acordului dintre Moscova și Kiev.

USR acuză PSD că a blocat în Senat inițiativa legislativă privind reforma Inspecției Judiciare, prin votul împotriva modificării Legii nr. 305/2022. Într-un comunicat transmis miercuri, formațiunea susține că acest vot urmărește o funcționare discriminatorie a justiției și reducerea la tăcere a magistraților.

Potrivit USR, Senatul este camera decizională pentru această inițiativă. Partidul le cere senatorilor care au votat împotrivă să își asume public responsabilitatea pentru ceea ce descrie drept golirea de conținut a independenței justiției și transformarea acesteia într-un instrument împotriva opozanților politici.

În comunicat, USR susține că votul îi vizează pe magistrații care nu se conformează unor influențe, folosind formularea „de a reduce la tăcere magistraţii ce nu ascultă de «sună Lia»”.

Inițiativa propunea, potrivit formațiunii, depolitizarea și profesionalizarea selecției conducerii Inspecției Judiciare. Evaluarea candidaților urma să fie realizată de o comisie tehnică independentă, iar audierea lor publică ar fi avut loc în comisiile juridice reunite ale Parlamentului, pentru a crește transparența numirilor.

Pentru consolidarea legitimității numirilor, proiectul prevedea desemnarea inspectorului-șef și a inspectorului-șef adjunct de către Plenul CSM, cu o majoritate calificată de două treimi.

O altă prevedere urmărea protejarea independenței inspectorilor judiciari, prin limitarea posibilității inspectorului-șef de a interveni în activitatea și în soluțiile profesionale ale acestora. Inițiativa includea și obligații suplimentare de transparență, destinate eliminării zonelor de opacitate instituțională.

Totodată, proiectul propunea un raport anual detaliat, care să permită evaluarea activității Inspecției Judiciare și să crească răspunderea publică a instituției.

USR argumentează că atribuțiile importante ale Inspecției Judiciare în funcționarea sistemului judiciar impun ca desemnarea conducerii să nu fie tratată exclusiv ca o chestiune administrativă. În opinia formațiunii, instituția trebuie să respecte standarde exigente de transparență și responsabilitate, să aibă reguli clare, proceduri verificabile și garanții împotriva influențelor nejustificate.

Formațiunea a depus un pachet de 12 proiecte legislative, despre care afirmă că urmăresc dezoligarhizarea justiției și întărirea luptei împotriva corupției, prin creșterea transparenței, responsabilității și meritocrației în sistemul judiciar.

România ocupă locul 32 din 42 de țări în clasamentul european al puterii de cumpărare pentru 2026, cu o valoare anuală de 11.283 de euro pe locuitor, potrivit datelor din studiul „NIQ Purchasing Power Europe 2026”. Nivelul reprezintă 53% din media europeană, iar țara a coborât o poziție față de anul precedent.

Puterea de cumpărare medie la nivel european este estimată la 21.153 de euro pe locuitor, în creștere nominală cu 4,4% față de anul anterior. Suma totală disponibilă populației europene pentru cheltuieli ar urma să ajungă la aproximativ 14,5 trilioane de euro până la sfârșitul anului 2026.

În România, Bucureștiul conduce clasamentul puterii de cumpărare, urmat de Cluj și Ilfov. În Capitală, valoarea anuală pe locuitor este de aproximativ 22.941 de euro, cea mai ridicată din țară.

În ordinea indicilor naționali ai puterii de cumpărare, primele poziții sunt ocupate de București, cu 203,3, Cluj, cu 153,1, Ilfov, cu 152,3, Timiș, cu 146,0, și Sibiu, cu 124,9.

Clasamentul continuă cu Brașov, cu un indice de 122,0, Prahova, cu 103,6, Argeș, cu 103,4, Constanța, cu 101,8, și Alba, cu 99,3. Argeșul se situează astfel pe poziția a opta în ierarhia națională prezentată.

La nivel european, primele trei locuri în studiul „NIQ Purchasing Power Europe 2026” revin Liechtensteinului, cu 78.520 de euro pe locuitor, Elveției, cu 54.730 de euro, și Islandei, cu 44.692 de euro. Urmează Luxemburg, cu 43.840 de euro, și Norvegia, cu 35.947 de euro.

Pe următoarele poziții se află Danemarca, cu 34.344 de euro pe locuitor, Irlanda, cu 31.930 de euro, Austria, cu 31.454 de euro, Germania, cu 31.193 de euro, și Marea Britanie, cu 29.921 de euro.

Toate cele zece state din fruntea clasamentului au valori peste media europeană. În Liechtenstein, puterea de cumpărare pe locuitor depășește de peste trei ori nivelul mediu al continentului.

Estimarea de aproximativ 14,5 trilioane de euro disponibilă populației europene în 2026 include atât cheltuielile curente ale gospodăriilor, cât și alte categorii de consum. Creșterea nominală medie de 4,4% nu este uniformă de la o țară la alta, clasamentul indicând în continuare diferențe importante între state.

Primele secții de votare pentru alegerile de la jumătatea mandatului din Statele Unite s-au deschis marți, 3 noiembrie 2026, în Vermont, după ora locală 5:15. Scrutinul va decide controlul Congresului și este prezentat drept un test pentru primii doi ani ai celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump, potrivit News.ro, care citează Reuters, CNN și The Guardian.

Sondajele și analiștii independenți îi consideră favoriți pe democrați în competiția pentru preluarea Camerei Reprezentanților de la republicani, în timp ce rezultatul pentru Senat rămâne incert. Sunt în joc toate cele 435 de mandate din Cameră și 35 dintre cele 100 de locuri din Senat.

După Vermont, următoarele secții au început să se deschidă la ora locală 6:00, respectiv 13:00 în România. Acest program permite deschiderea secțiilor în Connecticut, Indiana, Kentucky, Maine, New Hampshire, New Jersey, New York și Virginia, însă orele pot varia inclusiv în interiorul aceluiași stat.

Rezultatele finale ar putea să nu fie cunoscute în seara scrutinului, adică miercuri dimineață în România. Cursele strânse, regulile diferite pentru numărarea voturilor anticipate și prin corespondență, eventualele renumărări și contestațiile în justiție pot întârzia stabilirea câștigătorilor.

Pentru a obține majoritatea, democrații trebuie să câștige cel puțin trei locuri în Camera Reprezentanților și patru în Senat. Majoritatea competițiilor electorale nu sunt însă considerate intens disputate, rezultatele lor fiind apreciate drept previzibile.

Controlul unei camere îi permite partidului majoritar să conducă comisiile care elaborează legislația și să stabilească măsurile supuse votului în plen. Pragul majorității este de 218 locuri în Camera Reprezentanților și de 51 de voturi în Senat.

Mandatele senatorilor durează șase ani și sunt împărțite în trei clase, astfel încât aproximativ o treime sunt reînnoite la fiecare doi ani, odată cu alegerile federale. Membrii Camerei Reprezentanților sunt aleși o dată la doi ani.

Competiția pentru controlul Senatului se concentrează în aproape zece curse strânse la nivel de stat, majoritatea în zone considerate bastioane republicane.

La urne sunt așteptați cetățenii americani cu vârsta de peste 18 ani. Unele state prevăd excepții pentru persoanele condamnate pentru infracțiuni grave, iar altele solicită înregistrarea alegătorilor; votul poate fi exprimat și anticipat, personal sau prin poștă.

Tot în acest an au loc 36 de alegeri pentru funcția de guvernator, organizate după reguli care diferă de la un stat la altul. Dintre acestea, 19 vizează posturi vacante ca urmare a demisiei unui guvernator, a imposibilității realegerii sale ori a atingerii limitei de mandate.

Potrivit datelor Conferinței Naționale a Legislaturilor Statale, citate în material, la jumătatea lunii octombrie erau programate 146 de inițiative legislative pentru votul alegătorilor din 39 de state și din Insulele Mariane de Nord. Printre temele controversate se numără regulile electorale și chestiunile referitoare la persoanele transgender.

Închiderea urnelor începe la ora 18:00 ET, miercuri la 1:00 în România, când se oprește votarea în majoritatea secțiilor din Indiana și Kentucky. Zonele celor două state aflate în fusul orar central continuă votarea până la 19:00 ET, respectiv 2:00 în România.

La 19:00 ET, miercuri la 2:00 în România, sunt programate închideri în șase state: Florida și Georgia, precum și în cea mai mare parte a statelor New Hampshire, Carolina de Sud, Vermont și Virginia. Tot atunci se închid și secțiile rămase deschise în Indiana și Kentucky.

În Florida, democrata progresistă Angie Nixon încearcă să o învingă pe senatoarea republicană Ashley Moody, într-una dintre cele două alegeri speciale pentru Senat din acest ciclu electoral. În Georgia, democratul Jon Ossoff, aflat la primul mandat de senator, îl are drept adversar pe congresmanul Mike Collins, susținut de Trump.

În Carolina de Sud, Darline Graham candidează pentru un mandat complet împotriva pediatrei Annie Andrews, candidata democraților. Potrivit relatării, Graham a fost numită de guvernator să încheie mandatul fratelui său, senatorul Lindsey Graham, după decesul acestuia în luna iulie.

În New Hampshire, fostul senator republican John Sununu și congresmanul Chris Pappas concurează pentru un loc vacant în Senat. Republicanii văd aici o posibilitate de câștig, iar evoluția competiției din ultima parte a campaniei a sporit îngrijorările democraților, conform surselor citate.

La 19:30 ET, miercuri la 2:30 în România, se închid toate secțiile din Carolina de Nord, Ohio și Virginia de Vest. Primele două state găzduiesc competiții considerate importante pentru stabilirea majorității în Senat.

În Carolina de Nord, fostul guvernator Roy Cooper, democrat, îl înfruntă pe Michael Whatley, fost președinte al Comitetului Național Republican, pentru un mandat vacant. Democrații consideră acest loc una dintre principalele oportunități de câștig.

În Ohio are loc a doua alegere specială pentru Senat din scrutinul intermediar din 2026. Fostul senator Sherrod Brown încearcă să revină după înfrângerea din 2024 și să îl învingă pe republicanul Jon Husted, într-o campanie în care disputa privind centrele de date din stat este una dintre teme.

La 20:00 ET, miercuri la 3:00 în România, se închid secții din 19 state și din Districtul Columbia. Sunt vizate Alabama, Connecticut, Delaware, Illinois, Maine, Maryland, Massachusetts, Mississippi, Missouri, New Jersey, Oklahoma, Pennsylvania, Rhode Island și Tennessee, precum și cea mai mare parte a statelor Kansas, Michigan, Dakota de Nord, Dakota de Sud și Texas.

În Michigan, democratul Abdul El-Sayed și fostul congresman republican Mike Rogers concurează pentru un loc vacant în Senat. Păstrarea acestuia este considerată esențială pentru democrați, însă cursa se anunță strânsă: El-Sayed conduce în multe sondaje recente, dar diferența rămâne în marja de eroare.

În Maine, progresistul Troy Jackson încearcă să o învingă pe republicana Susan Collins, care deține funcția de cinci mandate. În Texas, democrații mizează pe legislatorul statal James Talarico, aflat în creștere în sondaje, împotriva procurorului general republican Ken Paxton, descris în relatare ca fiind implicat în numeroase scandaluri.

O victorie a lui Talarico ar fi prima obținută de democrați la nivel statal în Texas în peste 30 de ani. În Kansas, devenit un stat competitiv spre finalul campaniei, Adam Hamilton încearcă să îl învingă pe republicanul Roger Marshall și să devină primul senator democrat al statului în aproape un secol.

Michigan, New Jersey și Pennsylvania au și mai multe competiții strânse pentru Camera Reprezentanților. Democrații urmăresc să recupereze locurile oscilante câștigate de republicani în 2024.

La 20:30 ET, miercuri la 3:30 în România, se închid secțiile din Arkansas. O nouă rundă de închideri este programată la 21:00 ET, respectiv 4:00 în România.

Pentru ora 21:00 ET, materialul menționează zece state, dar enumeră Arizona, Iowa, Wisconsin, Louisiana, Colorado, Minnesota, Nebraska, New Mexico, New York, Wyoming și, separat, secțiile rămase din Dakota de Nord, Dakota de Sud și Texas. Numărul indicat și enumerarea nu sunt concordante.

În Arizona, una dintre competițiile strânse este cea pentru districtul electoral șase, unde republicanul Juan Ciscomani, actualul titular, candidează împotriva democratei JoAnna Mendoza, fostă pușcașă marină americană. Tot în acest stat, guvernatoarea democrată Katie Hobbs urmărește un al doilea mandat, în competiție cu congresmanul Andy Biggs, care a primit sprijinul președintelui în alegerile primare republicane.

În Iowa, congresmena republicană Ashley Hinson și deputatul statal democrat Josh Turek se confruntă într-o cursă strânsă pentru un loc vacant în Senat.

La 22:00 ET, miercuri la 5:00 în România, se încheie votarea în Idaho, Montana, Nevada și Utah, precum și în multe secții dintr-un comitat din Oregon.

În Nevada, procurorul general democrat Aaron Ford încearcă să îl învingă pe guvernatorul republican Joe Lombardo. Statul, situat în regiunea Sun Belt, a fost câștigat de Trump la alegerile prezidențiale din 2024, iar competiția pentru funcția de guvernator a beneficiat de mai puțină atenție mediatică, potrivit relatării.

La 23:00 ET, miercuri la 6:00 în România, se închid urnele în California, în majoritatea secțiilor din Oregon și în toate secțiile din statul Washington.

În California, democratul Xavier Becerra, fost secretar al sănătății, concurează pentru funcția de guvernator cu republicanul Steve Hilton. Acesta din urmă a fost consilier al fostului prim-ministru britanic David Cameron.

În Washington, democrata Marie Gluesenkamp Perez încearcă să își păstreze mandatul într-un district câștigat de Trump la fiecare dintre ultimele trei alegeri prezidențiale. Aflată la al doilea mandat, ea s-a distanțat frecvent de poziția partidului în chestiuni importante.

Ultimele secții, din Alaska și Hawaii, se închid la miezul nopții ET, miercuri la 7:00 în România.

Alaska este prezentată drept una dintre oportunitățile importante ale democraților de a câștiga un mandat în Senat. Fosta congresmenă Mary Peltola l-a devansat în sondajele recente pe senatorul republican Dan S. Sullivan, pe fondul nemulțumirilor tot mai mari față de administrația Trump și al preocupărilor privind scumpirea energiei în urma războiului cu Iranul, potrivit relatării.

Trump și administrația sa au acuzat-o pe Peltola și i-au acuzat pe democrați că au recrutat un candidat cu același nume de familie pentru a atrage voturi de la senatorul susținut de președinte. Echipa de campanie a democratei a negat că l-ar fi recrutat pe Dan J. Sullivan, în timp ce un articol recent din New York Times, invocat de sursă, sugerează contrariul.

Departamentul de Justiție a încercat să obțină amânarea certificării rezultatelor în eventualitatea unei înfrângeri a senatorului Dan S. Sullivan. Potrivit materialului, un judecător federal a respins recent această încercare.

Diana Iovanovici-Șoșoacă, eurodeputat și președinte al partidului S.O.S. România, a criticat modul în care sunt tratate femeile în societatea și politica românească, în cadrul unei intervenții la Lira TV Spania. Aflată în vizită în Spania, aceasta a descris România drept „una dintre cele mai misogine țări”.

Liderul S.O.S. România a susținut că femeile pe care le-a observat în Spania sunt puternice, respectate și bine reprezentate în profesiile lor, inclusiv în politică. Ea a invocat și experiența din Parlamentul European, afirmând că acestea sunt conștiente de propria putere și demnitate și nu acceptă încălcarea lor.

În contrast, eurodeputatul a afirmat că în unele regiuni din România există femei care consideră firesc să fie bătute și insultate. Ea a amintit expresia „du-te la cratiță, stai la cratiță”, despre care a spus că a fost folosită inclusiv de politicieni români importanți, fără să îi numească.

Referindu-se la un episod din Parlamentul României din 2023, Șoșoacă a susținut că un coleg a insultat-o grav și că acesta nu a suportat consecințe. În opinia sa, lipsa reacției femeilor contribuie la absența sancțiunilor pentru asemenea comportamente, într-o societate despre care afirmă că tinde să marginalizeze femeile: „Să ne aducem aminte ce s-a întâmplat în Parlamentul României în anul 2023, când un coleg care m-a insultat într-un mod abject, nu a pățit nimic. Cum nu pățesc majoritatea bărbaților din România pentru că femeile nu reacționează, iar societatea are tendința de a marginaliza femeia”.

Președintele S.O.S. România a pledat pentru respectarea maternității și a rolului femeilor în nașterea, creșterea și educarea copiilor. Ea a recunoscut și rolul bărbaților, insistând însă asupra contribuției femeilor la formarea societății și a națiunii: „Dar să ne gândim totuși că fiecare bărbat este născut de o femeie și ar trebui să existe măcar respect față de maternitate, față de femeia care creează societatea, femeia care creează națiunea. Înțeleg că fără bărbat nu se poate, dar femeia este cea care naște, crește, educă”.

În privința femeilor din politica românească, Șoșoacă a declarat că au existat câteva exemple, pe care le-a caracterizat drept foarte liniștite. A spus că a admirat-o mult pe Mona Muscă, pe care o consideră un exemplu de femeie politician, educată și manierată: „În politica românească am avut câteva exemple de femei, dar au fost extrem de liniștite. Eu am admirat-o enorm de mult pe doamna Mona Muscă. Un exemplu extraordinar de femeie politician, extrem de educată, de manierată”.

Șoșoacă a susținut că Băsescu ar fi decis distrugerea politică a Monei Muscă atunci când ar fi observat că aceasta se afla înaintea lui. În aceeași intervenție, a apreciat că Mona Muscă nu ar fi avut puterea și, posibil, nici obișnuința de a lupta așa cum afirmă că a făcut-o ea însăși.

Vorbind despre propria experiență în instanță, eurodeputatul a descris profesia ca fiind una cu un caracter mai degrabă masculin și a afirmat că a excelat în acest domeniu. Și-a comparat atitudinea de luptă cu cea a unei amazoane.

Pentru a-și explica poziționarea, Șoșoacă a spus că negocierea și diplomația nu au dat rezultate. Într-un discurs în care a invocat oameni care iau și omoară copiii ori părinții altora, fără să identifice persoane sau cazuri concrete, ea a susținut că asemenea situații nu mai lasă loc diplomației: „Poate oamenii au uitat! Nu a mers nici cu negocierea, nici cu diplomația, cu absolut nimic. Atunci când sunt oameni care-ți iau copiii și ți-i omoară, când îți iau părinții și ți-i omoară, nu cred că mai este loc de diplomație”.

Eurodeputatul a folosit și imaginea unei țări distruse, afirmând că jumătate dintre români se află în străinătate. Ea a descris plecarea lor ca pe o moarte sufletească și a spus că îi percepe drept oameni dezrădăcinați, aflați între două lumi, situație care o afectează profund: „Când îți ia țara și ți-o omoară, când îți ia românii și jumătate din ei sunt afară, tot moarte se cheamă, sufletește desigur. Sunt desțeleniți. Sunt între două lumi și asta mă doare foarte tare”.

Șoșoacă a declarat că întreaga sa familie este plecată în străinătate și că multe dintre rude au murit, fără ca ea să știe unde sunt îngropate. A spus că, în aceste condiții, poate doar să le facă un parastas și să le aprindă o lumânare în România: „Toată familia mea este plecată afară. Mulți au murit, nici nu știu unde sunt îngropați. Mai mult decât să le fac un parastas și să le aprind o lumânare în România, nu pot face, că nu știu de unde să îi iau”.

În încheiere, a legat aceste explicații de activitatea sa din Parlamentul României. Potrivit eurodeputatei, mulți români îi spun acum că ar fi trebuit să rămână în țară, deși au votat pentru trimiterea ei în Parlamentul European, și își exprimă nemulțumirea față de ceea ce se întâmplă în absența sa.