Articolul Omul de zăpadă apare prima dată în Clasa mea.
]]>18 ianuarie apare ca fiind Ziua Internațională a Omului de Zăpadă. Într-un fel sau altul am marcat-o în fiecare an pentru că în contextul anotimpului iarna personajul este nelipsit în activități și materiale. De-a lungul timpului, indiferent de clasă sau disciplină, omul de zăpadă a fost prezent cumva în lecții.
De data aceasta i-am dedicat un material întreg. Poate fi utilizat alături de cântece, ghicitori, jocuri, creații plastice sau orice altceva este inclus într-o activitate dedicată omului de zăpadă.
Fișa de lucru ce îl are ca protagonist pe omul de zăpadă poate fi utilizată la clasele II-IV. Are 3 pagini și 9 sarcini de lucru diverse pornind de la o imagine sugestivă.
Voi detalia un pic fiecare element al fișei.
Punctul de pornire al primelor exerciții îl constituie o imagine cu un om de zăpadă într-o pădure. Aș insista pe o activitate orală de intuire a imaginii, dirijată de întrebări bine puse. De obicei, copiii nu știu cum să observe o imagine, nu știu de unde „s-o apuce”, nu sunt atenți la detalii și fac cu greutate deducții pe baza ei. Prin urmare, imaginea apare la o dimensiune destul de mare astfel încât să fie un suport pentru activitatea de observare.

Am propus aici exercițiul „Văd, cred, mă întreb”. Este adesea folosit în practica de la clasă și foarte util. Copiii vor nota răspunsurile în coloanele tabelului. În coloana „Văd” vor fi scrise exact lucrurile care pot fi observate în imagine. De exemplu, pot spune că văd un om de zăpadă
Pasul 2 este să interpreteze observațiile elaborând o supoziție despre ceea au văzut. Cred că … așteaptă pe cineva. Întrebarea poate fi: pe cine așteaptă? Cine ar veni să îi țină companie? E clar că rubrica „Mă întreb” va conține întrebări autogenerate despre ceea ce au văzut și au presupus.
Exercițiile având ca suport imaginea continuă pe pagina a doua a materialului cu următoarele 3 exerciții.
Primul dintre ele (exercițiul 2 pe fișă) aduce în atenția elevilor 4 enunțuri din care doar 3 au legătură cu imaginea. Enunțurile acestea conțin în mod intenționat seria de sinonime zăpadă – nea -omăt. Este un prilej de a le reaminti copiilor care este rolul lor în comunicare, mai ales că urmează și o activitate de creare de text.
La sarcina cu numărul 4 am introdus descrierea prin intermediul unui text lacunar. Aprofundăm observarea imaginii și pregătim oarecum realizarea compunerii de la ultimul exercițiu. Și dacă tot am pornit cu descrierea, câteva însușiri potrivite omului de zăpadă nu pot decât să completeze această activitate.
De ce să nu aducem în atenția copiilor și un text în versuri cu această ocazie? Este o ocazie de a exersa producerea rimelor și este un exercițiu care place copiilor. Presupune citirea cu înțelegere și sens, chiar cu logică, dar și ritm. Pentru că nu toate cuvintele care rimează sunt neapărat potrivite în context.

Poezia nu are titlu și deseori copiii au ca sarcină găsirea unui titlu potrivit (chiaziua-internationala-a-omului-de zapadar la ultimul exercițiu vor da de această cerință). N-aș trece foarte repede peste acest exercițiu. Chiar dacă nu am precizat în enunțul exercițiului, i-aș provoca să găsească titluri după anumite cerințe. De exemplu, cu un număr de cuvinte dat. Poate trecem cu grație de primul răspuns care, inevitabil, va fi „Omul de zăpadă”.
Dar cum era să nu aduc în discuție și înlănțuirea logică a ideilor într-un text cu ajutorul conectorilor logici? Mai ales că la crearea de text urmează prezentarea unei întâmplări. Etapizarea temporală este extrem de importantă în această situație. Așadar, exercițiul poate fi un antrenament pentru ceea ce urmează să se producă la ultimul exercițiu.
Am ales etapele construirii unui om de zăpadă pentru că nu trebuie să ne punem imaginația la treabă. Prin urmare, copiii vor fi atenți într-o singură direcție: pașii realizării unui om de zăpadă, într-o anumită ordine.

Cred că toate exercițiile anterioare au pregătit terenul pentru această activitate de creare de text.
O întâmplare al cărei personaj este un om de zăpadă este o temă generoasă. Imaginea și poezia pot fi surse de inspirație, puncte de pornire. Conectorii exersați anterior pot ajuta la structurarea ideilor. Copiii mai mari pot introduce un pasaj descriptiv, iar formularea titlului nu va fi o mare provocare ținând cont de antrenamentul anterior. Poate fi chiar un text în versuri? De ce nu? Trebuie să existe o limită privind întinderea textului? Aș zice că nu. Chiar dacă nu încape în spațiul alocat, cred că textul poate continua fără probleme pe verso.
Așadar, să îl bucurăm și să îl onorăm pe sărbătoritul zilei cu câteva activități de învățare cu sens …
Articolul Omul de zăpadă apare prima dată în Clasa mea.
]]>Articolul Coasem nasturi și formăm silabe și cuvinte apare prima dată în Clasa mea.
]]>Suntem în săptămâna în care învățăm sunetul n și literele n, N la clasa pregătitoare. Personajul Năsturel mi-a dat câteva idei pentru aceste lecții. Coasem nasturi și formăm silabe și cuvinte este una dintre ele (chiar dacă nu folosim decât nasturi pe hârtie, iar carioca ține loc de ac și ață).
La finalul articolului veți găsi materialul de folosit în activitățile pe care le voi descrie în continuare. Legat de acestea, trebuie să fac câteva precizări. Cu siguranță, nu este o activitate pentru o singură lecție. Eu o voi desfășura in două lecții, după ce copiii s-au familiarizat cu sunetul n și cu cele două litere de tipar corespunzătoare. Se presupune că ei îl identifică în cuvinte, recunosc litera mică și mare. Materialele create aici sunt pentru formare de silabe cu literele învățate până acum și de cuvinte cu 2 sau 3 silabe.

Al doilea aspect de precizat este acela că o lecție va fi doar pentru formarea de silabe (pronunțare, citire, scriere), iar cea de a doua pentru formare de cuvinte cu silabele din lecția anterioară. Prima lecție presupune o activitate frontală, cea de a doua va îmbina activitatea în grupuri mici cu cea frontală.
Pentru această activitate este nevoie de imprimarea celor 12 pagini cu nasturi mari (câte unul pe pagină). Sunt 12 pentru că am învățat trei consoane (m, r, n) și patru vocale (a, i, u, e). Din combinarea fiecărei consoane cu fiecare dintre cele patru vocale au reieșit 12 silabe.
Pe rând, fiecare nasture va fi afișat la tablă. Cum coasem un nasture? Trecând ața dintr-un orificiu al nasturelui în celălalt, de la stânga la dreapta. Noi vom folosi marker-ul pe post de ac și ață. Vom desena ața care unește cele două cerculețe în timp ce copiii rostesc în aceeași silabă două sunete.

Astfel, cel mai important aspect este unirea în rostire a celor două sunete reprezentate prin literele de pe cercuri, astfel încât să nu pronunțe sunetele individual (mî, e,) ci într-o silabă (me). Pot veni mai mulți copii la tablă pentru a lega cele două sunete/litere pentru aceeași silabă. Până la urmă, când coasem nasturi, ața trece de mai multe ori dintr-o parte în alta.
După ce am cusut toți nasturii putem să mai introducem câteva exerciții:
-citirea silabelor de pe nasturi aleatoriu pentru a fi siguri că elevii nu au memorat silabele și le citesc conștient;
-transcrierea cu litere mari a silabelor la tablă și/sau în caiete;
-exemplificarea unor cuvinte care conțin aceste silabe etc.
A doua activitate consolidează formarea, pronunțarea și citirea silabelor.
Am gândit împărțirea elevilor în 5 echipe. Fiecare echipă va primi una dintre foile cu nasturi colorați din document. Pe fiecare foaie apar câte 3 nasturi fără găuri. Acestea sunt reprezentate de cerculețele alăturate pe care sunt scrise silabe.


Sarcina copiilor este ca, împreună, să combine câte două silabe pentru a forma cuvinte. Regula este că trebuie folosite toate silabele. Vor vedea copiii că se pot forma diverse cuvinte, provocarea va fi să formeze trei cuvinte folosind cele șase silabe date.
Pe culori (și echipe), cuvintele ce se vor forma folosind toate silabele, fără a repeta vreuna sunt:
-nasturele roz: mare, mura, nume
-nasturele verde: rama, mine, rime (sau mire)
-nasturele galben: mure, rima, nara
-nasturele albastru: nani, rame, mine
-ultimul nasture: rana, mame, mire (sau rime)
Nasturii și silabele pot fi decupate dinainte sau le pot decupa copiii. Cerculețele cu silabe se vor lipi două câte două pe fiecare nasture. Nasturii obținuți pot fi lipiți pe o coală sau pe imaginea unei haine.

La prezentarea frontală a muncii în echipă, pentru copiii din celelalte echipe, fiecare dintre cuvintele ce urmează a fi citite vor trece prin același exercițiu „de cusut” nasturi de la activitatea de formare a silabelor.
În completare, unele cuvinte (în special cele care conțin n) pot fi scrise la tablă și/sau pe caiete cu litere mari de tipar.
Ridicăm un pic ștacheta și ne orientăm și spre cuvinte formate din trei silabe, folosind nasturii de la activitatea de formare a silabelor. De exemplu, patru dintre cuvintele care se pot forma cu literele învățate sunt: minune, mirare, numere, rumene.
Articolul Coasem nasturi și formăm silabe și cuvinte apare prima dată în Clasa mea.
]]>Am cinci mere…ce pot face oare cu ele? M-am gândit ca în ultima zi a săptămânii despre litera R și numerele 1-5 aceste mere să fie pretextul unei activități integrate (CLR, MEM, AVAP) în care să cuprind tot ceea ce am învățat în lecțiile anterioare.
Așadar, în documentul de la finalul articolului veți găsi cinci mere roșii (dar există și varianta necolorată) pe care copiii vor descoperi diferite sarcini de lucru. Activitatea se desfășoară frontal, dar pot fi inserate și activități de lucru în perechi sau în grupuri mici.
De fapt, începem cu decupatul… Fiecare copil va primi o foaie cu cele cinci mere. Fie le decupează ei, fie le vor fi primi decupate. Eu prefer prima variantă și iată că apare și primul context matematic: câte mere sunt pe foaie? Cum sunt așezate? Indică mărul care se află în partea stângă sus a foii…etc.

Al doilea moment matematic va fi imediat după decupare când ne vom juca cu merele. Iată câteva exerciții care se pot face:
-numerotarea merelor pe partea albă a foii;
-formare de mulțimi de mere cu număr de elemente indicat;
-compunerea/descompunerea numărului 5;
-corespondențe între elementele a două mulțimi și comparare.
Sunt doar câteva idei, cu siguranță se pot completa cu altele.
A sosit timpul să ne ocupăm și de partea de comunicare în limba română. Fiecare dintre cele cinci mere conține câte o sarcină de lucru (sau chiar două) având în vedere literele învățate până la acest moment: A, M, I, U, R. Sunt cinci litere, numărul merelor nu este ales întâmplător. Chiar și sarcinile de pe ele vin în ordinea numerelor.

Primul măr este despre litera R. În partea stângă sunt cele cinci litere învățate. Sarcina copiilor este de a colora litera r mic de tipar ori de câte ori o întâlnesc. Fără doar și poate vor exersa recunoașterea tuturor literelor învățate. La final, oarecum de așteptat, vor număra 5 litere r. Intenționat literele sunt scrise cu fonturi diferite. Este important ca elevii să le recunoască în diferite moduri de scriere. În partea dreaptă a mărului, locul liber este dedicat literei R mare de tipar. Știm care este litera mare corespunzătoare literei r mic de tipar? Copiii o vor desena în spațiul gol și, mai mult de atât, vor crea un obiect/o ființă pornind de la această literă.
Al doilea măr aduce în atenția copiilor silabe formate din două litere. Primul pas va fi citirea tuturor acestor silabe. Apoi, vor colora silabele care compun denumirea obiectului reprezentat în imagine (ramura) și vor scrie cu litere mari de tipar acest cuvânt în caseta goală.
Începând cu al treilea măr, cel din mijlocul paginii, mergem spre cuvinte. Pentru că este al treilea, vom exersa cuvinte din 3 silabe care conțin sunetul r și pe care copiii le vor reda prin desen și le vor reprezenta grafic în casetele de pe măr. Sunetele deja învățate pot fi reprezentate prin literele mari de tipar pe schema grafică a cuvântului.
Al patrulea măr aduce patru litere. De fapt trei, căci A se repetă. Sarcina este de a combina aceste patru litere pentru a obține patru cuvinte. Acestea vor fi: MARA, AMAR, ARMA, RAMA.

Ultimul măr conține 5 spații de scris pe care m-am gândit să le folosim pentru scrierea unor nume de persoane, utilizând literele învățate.
Activitățile descrise mai sus pot fi desfășurate și în perechi sau în grupuri mici. În funcție de timpul avut la dispoziție sau de ceea ce considerăm că trebuie accentuat, putem zăbovi mai mult la câte un măr, completând sarcina dată cu altele. De exemplu, alcătuire de propoziții sau găsirea unor cuvinte care conțin silabele de pe mărul 2.
De asemenea, literele de la finalul documentului pot fi imprimate pe o pagină față-verso și decupate. Se obține un mic alfabetar în care litera mică este pe o parte și litera mare pe cealaltă parte. Câte exerciții de compunere a silabelor, a cuvintelor se pot face cu acestea….Poate că fiecare copil dintr-un grup de cinci primește câte o literă. Împreună, copiii pot compune cuvinte cu aceste litere.

Ce facem cu merele la finalul activității? Pot fi lipite pe o planșă sau pe caiet. De asemenea, lipindu-le unul de celălalt se poate obține un măr 3D. Acest lucru presupune ca mai întâi fiecare măr să fie îndoit pe axa de simetrie. Apoi, se lipește jumătatea unui măr cu jumătatea altui măr. Și tot așa până când sunt lipite toate merele obținând un singur măr. O altă variantă este prinderea tuturor celor 5 mere cu o capsă (la mijloc).
Și, nu în ultimul rând, aș încheia ziua cu o activitate din zona explorării mediului. O activitate cu mere adevărate în care copiii să observe, să pipăie, să miroase, să guste mere. În care să vorbim despre cât de important e să mănânce fructe și să le spele înainte de a le consuma. Se deschid multe posibilități ce pot fi completate de cântecele, poezii, ghicitori.
Merele din hârtie sunt doar pretext, contextul didactic rămâne la latitudinea noastră.
]]>Articolul Igiena dinților apare prima dată în Clasa mea.
]]>Igiena dinților este o temă care se regăsește în programa școlară atât la Matematică și explorarea mediului, cât și la Dezvoltare personală.
În lecție am utilizat o poveste ca punct de pornire, am realizat un experiment și am realizat un exercițiu pentru care am realizat materiale pe care le găsiți în documentul de la finalul articolului. După cum o să vedeți, nu ne-am rezumat doar la a vorbi despre igiena dinților. Am adus în discuție și alimentele care fac ca dinții să fie sănătoși sau dimpotrivă. Vorbind de dinți, pe site există câteva ghicitori despre obiecte de igienă, ghicitori care fac referire și la obiectele de îngrijire a dinților.
Am ales ca suport povestea „Zâna Măseluță”, o poveste clasică pe care copiii au vizionat-o. Se găsește pe canalul YouTube. De asemenea, într-o oră următoare de Comunicare în limba română avem la dispoziție povestea „Franklin și Zâna Măseluță”.

Căderea dinților de lapte face parte din „știrile zilei” și am profitat de acest eveniment din viața copiilor pentru a discuta despre igiena dinților. În plus, numele zânei noastre începe cu M, litera săptâmânii. Toate acestea au creat un context pentru această temă.
Dacă povestea le-a plăcut și am înțeles la final ce înseamnă pierderea dinților de lapte, experimentul a avut un impact neașteptat.

Pe canalul YouTube Educred Primar există foarte multe resurse video create de colegii învățători în cadrul proiectului CRED. Aici am găsit filmul „Dinți puternici și frumoși” care prezintă experimentul pe care l-am desfășurat și noi în clasă. În video se folosesc 6 ouă introduse în șase pahare care conțin diferite lichide. Am folosit doar patru ouă cu coajă albă pe care le-am introdus în apă, în lapte, în oțet și în suc acidulat de struguri (poate fi orice alt lichid închis la culoare).
Ouăle au stat în pahare până a doua zi, deși în video se recomandă 12 ore.
Ideea a fost de a vedea ce se întâmplă cu coaja oului atunci când întâlnește diferite lichide. Și am văzut: ouăle introduse în apă sau în lapte nu au pățit nimic. Coaja oului introdus în oțet s-a înmuiat, iar cel introdus în suc s-a colorat.
Ce am învățat de aici? Mâncarea și alimentele pe care le consumăm fac sau nu fac bine dinților. De asemenea, o igienă precară face ca alimentele rămase pe/între dinți să acționeze precum oțetul asupra cojii de ou. Am spălat oul introdus în suc cu pastă de dinți și am reușit să îndepărtăm culoarea aceea închisă de pe coajă.

Copiii au înțeles mult mai bine cât este de important să se spele temeinic și regulat pe dinți și să mânânce alimente care întăresc dinții.
Dar ce alimente/băuturi să consumăm? Cum să facem ca dinții noștri să fie albi, puternici, sănătoși?
Am folosit aici materialele pe care le găsiți în documentul de la finalul articolului.
Este vorba despre două imagini A4 – una prezintă un dinte sănătos și fericit, cealaltă, un dinte cariat, galben și total nefericit.
Le-am afișat la tablă și, în jurul lor, am desenat alimente/băuturi bune pentru dinți, respectiv dăunătoare dinților. Lângă dintele fericit am desenat și necesarele obiectele de igienă.
Aceleași imagini le-au primit și copiii, doar că în format mai mic pentru a le putea lipi în caiete. Desenele pot fi înlocuite cu imagini pe care ei să le descupeze și să le lipească potrivit în jurul celor doi dinți din imagini.
Articolul Igiena dinților apare prima dată în Clasa mea.
]]>Articolul Cu tastatura la clasa pregătitoare apare prima dată în Clasa mea.
]]>Probabil că sună ciudat să aducem tastatura la clasa pregătitoare, mai ales că nu e vorba de una reală. Este o tastatură pe hârtie, un mijloc de a face lecțiile mai jucăușe. Nici nu arată exact ca una reală. Este adaptată în așa fel încât să îndeplinească niște obiective de învățare.
Voi descrie în cele ce urmează ideea pe care am și pus-o în aplicare la clasă. Tastatura cu pricina se află în documentul de la finalul articolului.
Pentru că tastatura reală conține litere mari de tipar, cifre și semne, ea chiar poate fi folosită de copii, acasă, pentru a consolida ceea ce se învață la școală. În sala de clasă nu avem această posibilitate, așa că am inventat una.
La seria trecută am folosit foi laminate pe care copiii scriau litere, cuvinte, numere, operații matematice, folosind o cariocă pentru tabla albă. Ștergeau cu șervețulul umed la final și o foloseam din nou în următoarea zi.

M-am gândit să reiau acest bun obicei și la această serie, dar am vrut să îi aduc niște îmbunătățiri. Așa a apărut tastatura la clasa pregătitoare.
Modelul conceput de mine prezintă de fapt un laptop cu ecran și tastatură. Cea mai mare parte a imaginii este, bineînțeles, acoperită de taste. Ecranul are un spațiu mai mic, dar e în regulă așa, pentru că nu mi-am propus să scriem foarte mult în acea zonă.
Există taste cu toate numerele de la 0 la 31, colorate cu albastru ca să le deosebim de litere sau alte semne.
Literele sunt ordonate alfabetic și am marcat cu portocaliu vocalelele (consoanele sunt verzi). Nu pentru că vom utiliza noțiunea de vocale, ci pentru că frecvența lor în cuvinte este mare și astfel pot fi mai ușor identificate. Simbolurile matematice sunt și ele prezente și poartă culoarea roșie.
Mai avem o tastă SPACE și nu este întâmplător acolo. Poate ținem mai bine minte că între cuvinte sau între numere lăsăm un spațiu liber când scriem. Există și un emoticon zâmbitor. Aparte de faptul că este simbolul clasei noastre, el va juca rolul punctului atunci când vom încerca să scriem propoziții scurte.
Tot pe tastatură avem un detectiv (băiat, respectiv fată). Aici începe jocul, în momentul în care copiii intră în rolul de detectiv. Detectiv de litere, de numere sau de semne. E nevoie de mare atenție, viteză și îndemânare pentru a găsi ceea ce este nevoie.

La Comunicare în limba română, putem folosi tastatura în diverse activități:
-Identificarea literei noi (o căutăm cu ochii și o atingem cu degețelul)
-„Tastând” litera o și scriem apoi pe ecranul laptopului.
-În mod similar, tastăm cuvinte și chiar propoziții. Nu uităm de spațiul dintre cuvinte și de punct. Le scriem pe ecranul laptopului.
Dat fiind faptul că tastăm literă cu literă, există riscul ca elevii să rostească cuvintele pe litere. Dar noi suntem acolo și insistăm pe despărțirea cuvintelor în silabe. Chiar dacă tastează literă cu literă, ei pot scrie pe ecran silabă cu silabă.
Tastatura poate fi folosită și în activitățile matematice. Putem numără crescător sau descrescător, cu pași dați, putem identifica vecinii numerelor, ca pe o axă. Am avut grijă să așez numerele astfel încât să avem 3 șiruri: de la 0 la 10, de la 11 la 20 și apoi de la 21 la 31. Putem scrie exerciții de adunare și probleme sau chiar să compunem probleme desenând obiecte.
Probabil că, odată cu trecerea timpului și automat cu formarea deprinderilor și îmbogățirea cunoștințelor, tastatura își va pierde farmecul și rostul. Depinde cum o folosim. Dar acum, la începuturile clasei pregătitoare, cred că poate fi un instrument jucăuș și util în învățare. Spor la tastat și învățat!
Articolul Cu tastatura la clasa pregătitoare apare prima dată în Clasa mea.
]]>Articolul Jocuri și activități cu figuri geometrice apare prima dată în Clasa mea.
]]>Pentru lecțiile care urmează am pregătit câteva jocuri și activități cu figuri geometrice la clasa pregătitoare. Le voi descrie pe rând, iar materialele necesare pentru fiecare se află în documentul de la finalul articolului. Sunt ușor de pus în practică, incitante și susțin formarea unor competențe din programa școlară.
Una dintre activități ar fi aceea de recunoaștere, denumire a figurilor geometrice. Pentru aceasta voi utiliza imaginile care reprezintă triunghiuri, pătrate, dreptunghiuri și cercuri. În materialul pus la descărcare acestea sunt de două mărimi și de patru culori diferite. Pe lângă faptul că elevii le vor numi și le vor descrie, vom avea ocazia de a le grupa după diferite criterii, formând mulțimi de figuri geometrice de același fel (formă), de aceeași mărime sau de aceeași culoare. Pot fi introduse chiar două criterii simultan.

Este o activitate frontală în care figurile geometrice decupate individual pot fi afișate la tablă. Sau pot fi puse într-un săculeț și extrase pe rând, moment în care elevul le denumește și le descrie. Fiecare figură geometrică poate fi apoi prinsă cu un magnet pe tablă în funcție de categoria căreia îi aparține, formând patru mulțimi diferite.
Aceste activități de învățare contribuie la formare competenței specifice 2.2 din programa școlară: identificarea unor forme geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) şi a unor corpuri geometrice (cub, cuboid, sferă) în obiecte manipulate de copii şi în mediul înconjurător. De asemenea, a competenței specifice 5.1 sortarea/clasificarea unor obiecte/ materiale etc., pe baza unui criteriu dat.
„Decupează și lipește!”, respectiv „Descoperă și desenează!” sunt alte două idei pe care le-am inclus în categoria jocuri și activități cu figuri geometrice. În esență este vorba despre recunoaşterea figurilor geometrice în mediul înconjurător şi în materiale tipărite.

Așadar, materialul „Decupează și lipește!” conține două elemente: un tabel cu cele 4 figuri geometrice și un set de imagini. Tabelul va fi lipit în caiete, iar copiii primesc pe măsuțe setul de imagini. După identificarea fiecărui obiect reprezentat în imagini, copiii vor pune în corespondență forma acestuia cu figura geometrică potrivită. Imaginea decupată va fi lipită în caseta corespunzătoare.
Al doilea joc îi transformă pe copii în detectivi … de figuri geometrice. Miza este de a găsi în jurul lor (în sala de clasă sau afară, în curtea școlii) obiecte care au forma indicată în tabel. Pentru fiecare dintre cele patru figuri geometrice copiii vor desena câte un obiect. Există și un „Bingo!” pe fișă dacă dorim să transformăm jocul într-un concurs. Copilul care reușește să deseneze primul patru obiecte strigă „Bingo!” și, dacă răspunsurile sunt corecte, este declarat câștigător.
Ultimul material din document vizează formarea competenței specifice 3.1. Descrierea unor fenomene/procese/ structuri repetitive simple din mediul apropiat, în scopul identificării unor regularităţi. Activitatea se desfășoară în echipă și constă în continuarea unor modele repetitive ale căror elemente sunt cele 4 figuri geometrice.

Iată o idee de desfășurare a jcoului. Așadar, se formează echipe de câte 4 elevi. Fiecare echipă primește fișa numită „Ce urmează în șir? ”. De asemenea, fiecare membru al echipei primește un cartonaș cu una dintre cele 4 figuri geometrice. Găsiți și cartonașele pe ultimele două pagini ale documentului. Fiecare figură geometrică are o altă culoare, deci fiecare copil va trebui să își pregătească creionul colorat potrivit figurii primite.
Acum poate să înceapă jocul. Pe fișa „Ce urmează în șir?” sunt 6 modele repetitive. Se începe cu primul șir. Copiii observă figurile geometrice date și regula de construire a șirului. Continuă șirul desenând, pe rând, figura geometrică potrivită. E ca într-un joc de rol în care fiecare își spune replica atunci când îi vine rândul. La final, se analizează corectitudinea realizării fiecărui șir în parte.
Acolo unde numărul copiilor din clasă nu permite formarea de câte 4 echipe se pot găsi variante. Pe rând, copiii pot fi observatori sau pot primi câte două cartonașe cu figuri geometrice. Sau se pot construi alte modele astfel încât să fie incluși în același timp toți elevii din clasă. Important este ca toți copiii să fie implicați în activitate.
Articolul Jocuri și activități cu figuri geometrice apare prima dată în Clasa mea.
]]>Articolul Linii orizontale, verticale, oblice apare prima dată în Clasa mea.
]]>Tot din gama ideilor și materialelor despre poziții spațiale și exerciții grafice face parte și acest articol. Documentul de la finalul său cuprinde câteva fișe de lucru cu linii orizontale, verticale și oblice.
Le-am amintit deja într-un articol anterior în care am prezentat câteva jocuri de trasare a diverselor tipuri de linii sau de decupare ca fiind exerciții premergătoare acestora.
În programa de Matematică și exploararea mediului, clasa pregătitoare, una dintre activitățile de învățare sugerate este scrierea de elemente grafice: liniuţe verticale, orizontale, oblice, separat şi în combinaţii. Este o activitate de învățare ce susține formarea competenței specifice 2.1. Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii precizate, folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic. De asemenea, reprezentarea prin desene a unor modele decorative simple, folosind linii orizontale, verticale, oblice este o altă activitate de învățare pentru această competență.
Pentru prima dintre cele două activități de învățare amintite mai sus există în documentul pus la descărcare 4 materiale.


Primele trei sunt fișe de lucru pentru fiecare dintre cele trei tipuri de linii, separat și în combinații. Liniile sunt scrise pe rețea de pătrățele în conturul unor imagini. Astfel, pentru linii orizontale este imaginea unei cărți. Pentru linii verticale am pus o inimioară. Aici am introdus și un model cu liniatură tip dictando. La liniile oblice avem imaginea unei perechi de mănuși.
Pentru fiecare tip de linii copiii au un model de scriere. Fiecare rând este început, astfel încât orientarea să fie mai ușoară. Tot pentru a facilita scrierea, pe primele rânduri liniile au contur punctat. Acolo unde spațiul mi-a permis, am lăsat și rânduri neîncepute tocmai pentru a-i provoca pe cei mici să facă singuri acest lucru. De asemenea, printre modelele de linii am strecurat și semne matematice: minus, plus, egal. Pe fișele cu linii verticale și oblice există și rânduri pe care sunt scrise combinații cu liniile învățate anterior. Aceste fișe au o dimensiune potrivită pentru a fi lipite în caiete.
Cea de a patra fișă conține un tabel și nu presupune scrierea de linii, însă are legătură cu cele trei poziții și ajută la exersarea sintagmelor corespunzătoare. Pe prima coloană apar cele trei tipuri de linii. În dreptul fiecăruia există trei spații goale. Pentru completarea lor, copiii vor utiliza suita de imagini din partea dreaptă a paginii. În imagini sunt obiecte în diferite poziții. Fiecare imagine va fi decupată și lipită în dreptul liniei orizontale, verticale sau oblice, după cum indică poziția obiectului.
Poate fi folosit doar tabelul, urmând ca elevii să deseneze obiecte în cele trei poziții.
Eu am utilizat acest material pe parcursul a trei lecții. Am decupat și am lipit în caietele copiilor separat cele trei tipuri de linii și casetele care le însoțesc. În prima lecție copiii au decupat și au lipit imaginile cu obiectele aflate în poziție orizontală. De asemenea, sub șirul imaginilor lipite au desenat și ei alte obiecte în aceeași poziție. În mod asemănător am procedat și pentru celelalte două tipuri de linii.


Pentru ca elevii să creeze modele decorative cu linii orizontale, oblice și verticale și combinații cu acestea am pregătit trei imagini-suport. Sunt ultimele trei pagini din document și reprezintă un pahar, o acadea și o vază cu flori. Nu există modele date, deci liber la imaginație! Și aceste imagini pot fi lipite în caietele copiilor.
Vă recomand și jocurile de trasare a liniilor și chiar de decupare. Cu două zaruri sau o agrafă de birou aceste exerciții grafice devin mai puțin monotone. De asemenea, provocarea este mai mare deoarece există și alte tipuri de linii în afara celor orizontale, verticale sau oblice.
Articolul Linii orizontale, verticale, oblice apare prima dată în Clasa mea.
]]>Articolul Părțile corpului omenesc apare prima dată în Clasa mea.
]]>La domeniul Științe, la clasa pregătitoare, programa școlară prevede câteva conținuturi legate de corpul omenesc: părțile componente și rolul lor, simțurile, igiena și hrana ca sursă de energie.
Acest articol va fi despre părțile corpului omenesc cu o idee de activitate care completează lista celor sugerate în programă.
O primă activitate de învățare legată de părțile corpului omenesc, specificată în programa de Matematică și explorarea mediului, este identificarea şi denumirea corectă a părţilor componente ale corpului omenesc, pentru evidenţierea rolului acestora. Materialul pregătit de mine poate ajuta la desfășurarea acestei activități. Competența specifică avută în vedere este: 3.1. Descrierea unor fenomene/procese/ structuri repetitive simple din mediul apropiat, în scopul identificării unor regularităţi.

Dacă mergem un pic mai departe, regăsim și la Dezvoltare personală câteva sugestii pe aceeași temă. De exemplu, pentru competența specifică 1.1 (Identificarea unor trăsături personale elementare):
-vizualizarea în oglindă a elementelor corporale şi denumirea acestora
-discuţii în perechi sau în grupuri mici pe baza desenelor şi poveştilor create de fiecare persoană despre părţile corpului şi rolul acestora.
Există o multitudine de materiale, în special fișe de lucru, pentru identificarea și denumirea părților corpului. Nu am dorit să mai fac o astfel de fișă. M-am gândit la ceva mai practic, o activitate care să implice și alte acțiuni, mai exact un fel de puzzle, sarcina copiilor fiind aceea de a asambla piesele pentru a obține imaginea corectă și completă. Piesele sunt părțile corpului, imaginea completă va fi cea a unui copil.
Activitatea se poate desfășura frontal sau în grupuri mici. Materialul necesar se află în documentul de la finalul articolului. Este nevoie ca părțile corpului să fie decupate dinainte. De asemenea, se poate utiliza imaginea completă a băiatului. Înainte de activitatea de asamblare, această imagine poate ajuta la identificarea și denumirea părților corpului omenesc.

Astfel, puzzle-ul are rol de fixare a cunoștințelor. Dacă se prezintă elevilor la final, ea vine ca un feedback, o modalitatea de a verifica dacă potrivirea părților corpului omenesc s-a realizat corect.
Primul material din document este imaginea copilului, imagine care poate fi utilizată așa cum am prezentat mai sus. Urmează 4 pagini care conțin părțile separate ale corpului omenesc. Acestea vor fi decupate în prealabil de către învățător. Pot fi prinse cu magneți pe tablă sau pot fi lipite pe o coală mare de hârtie. Dacă se optează pentru activtatea în grupuri mici, atunci se vor imprima atâtea seturi câte grupe sunt.
Am pus aceste elemente și pe o singură coală A4 în ideea unei activități individuale. Asta ar presupune totuși decuparea părților corpului de către copii și apoi asamblarea lor.
Aparte de această activitate, ultima pagină din document conține trei siluete cu contur punctat. Copiii vor trasa conturul și, în plus, pot fi îndrumați să completeze chipul copilului cu elementele potrivite și apoi să completeze silueta cu îmbrăcăminte specifică anotimpului toamna, de exemplu.
Articolul Părțile corpului omenesc apare prima dată în Clasa mea.
]]>Articolul Colaj cu figuri geometrice apare prima dată în Clasa mea.
]]>În primele două săptămâni de școală, la Matematică și explorarea mediului, ne-am ocupat, printre altele, și de figurile geometrice. La ora de Arte vizuale și abilități practice mi-am propus să realizăm un colaj cu figuri geometrice, având la îndemână materialul pus la descărcare la finalul articolului.
Pe parcursul săptămânii am realizat o serie de activități de învățare pentru formarea competenței specifice 2.2 Identificarea unor forme geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) şi a unor corpuri geometrice (cub, cuboid, sferă) în obiecte manipulate de copii şi în mediul înconjurător.
Mai exact, iată ce am exersat:
-Recunoașterea figurilor geometrice (pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi) în mediul înconjurător (obiecte din sala de clasă, rechizite, obiecte personale etc.) și în materiale tipărite;
-Realizarea unor desene folosind aceste figuri geometrice.

De asemenea, copiii au sortat și au grupat figurile geometrice după anumite criterii (culoare, mărime, de exemplu). Au continuat modele repetitive reprezentate prin forme geometrice și au descoperit „intrusul” în cadrul unui model repetitiv. Am avut și câteva jocuri antrenante.
Prin urmare, m-am gândit că ora de AVAP ar fi un bun context pentru fixarea și sistematizarea cunoștințelor și abilităților exersate în lecțiile de Matematică și explorarea mediului.
Deși activitatea pe care o voi descrie în cele ce urmează poate fi făcută în completarea lecției de MEM, am ales totuși să îi dedic o lecție separată din mai multe motive.
În primul rând, nu este vorba doar despre competențe matematice. Copiii vor exersa deprinderi precum decuparea pe contur, combinarea figurilor pentru a obține diverse obiecte, lipirea formelor, realizarea unei compoziții. Poate chiar colorarea unor figuri geometrice sau completarea lucrării cu figuri desenate de ei înșiși.

Un al doilea motiv ar fi că toate operațiile enumerate mai sus presupun o buget de timp mai mare decât aș fi putut aloca în ora de Matematică și explorarea mediului. Plus că lucrările vor fi prezentate, discutate, apreciate, afișate.
Realizarea colajului poate fi o activitate individuală sau o activitate în perechi/în grupuri mici.
În documentul pus la descărcare se află 2 pagini cu figuri geometrice. Pe prima dintre ele, figurile sunt deja colorate. Există figuri mari și mici, albastre, roșii, galbene, verzi. Am ales să fie așa pentru a putea, înainte de a trece la partea de creare propriu-zisă a colajului, să facem un exercițiu de sortare. Și am introdus 3 criterii: formă, culoare, mărime. Sortarea se realizează în funcție de un singur criteriu sau chiar de două.
Pe a doua pagină sunt exact aceleași figuri de pe prima pagină, dar de data aceasta necolorate. M-am gândit că e posibil ca elevii să dorească sau să aibă nevoie de o figură geometrică de o altă culoare. Își pot colora singuri forma dorită.
Dar dacă au nevoie de un cerc mic de tot și de un pătrat foarte mare? Nicio problemă. Le vor desena pe planșă și le vor colora cum consideră. Sper să le provoc un pic imaginația și creativitatea astfel încât chiar să ia decizia de a-și completa compoziția cu elemente realizate de ei.
Articolul Colaj cu figuri geometrice apare prima dată în Clasa mea.
]]>Articolul Cele cinci simțuri apare prima dată în Clasa mea.
]]>Continuăm seria lecțiilor despre corpul uman cu o altă temă: cele cinci simțuri. Este o lecție în care cunoștințele chiar pot fi însușite prin activități practice, experimentând fiecare simț în parte. Materialul pe care vi-l prezint vine în completarea acestor activități ajutând la identificarea simţurilor şi utilizarea acestora în explorarea mediului înconjurător. Activitățile de învățare sprijină formarea competenței specifice 3.1 din programa școlară de Matematică și explorarea mediului.
Evident că atunci când vorbim de cele cinci simțuri – auz, văz, miros, gust, pipăit – le punem în relație cu organele de simț. Lucrul acesta va fi evident și pe fișele pe care le-am pregătit. Este vorba despre două materiale ce se află în documentul pus la descărcare la finalul articolului.
Prima fișă de lucru le cere elevilor să deseneze lucruri pe care le pot identifica prin intermediul fiecărui organ de simț în parte.

Cele cinci simțuri și organele aferente sunt indicate cu ajutorul imaginilor. În dreptul fiecărei imagini se află câte trei casete în care copiii vor desena lucruri care pot văzute, auzite, pipăite, gustate, mirosite.
Pe prima pagină fișa este în format A4. Pe următoarea pagină sunt câte două fișe, dimensiune A5, astfel încât fișa poate fi lipită în caiet.
Această fișă este un pic mai provocatoare. Prezintă din nou cele cinci simțuri reprezentate prin imagini simbolice. În partea dreaptă se înșiră de sus în jos mai multe imagini cu diferite obiecte sau ființe. De asemenea, în fiecare dintre coloanele alăturate există cerculețe de colorat.

Vom lua la rând fiecare imagine, vedem ce obiect sau ființă prezintă și cu ajutorul cărui simț o percepem? De exemplu, trandafirul. Îl vedem, îl mirosim, îi pipăim petalele catifelate sau atingem țepii de pe tulpină. Nu îl gustăm și nici nu îl auzim, deci se vor colora trei dintre cele cinci buline.
Rând pe rând, se lucrează toate situațiile. Concluzia finală este că, de multe ori, folosim mai multe simțuri în același timp.
Mai demult, am utilizat o scurtă poezie pe care am creat-o special pentru această temă. Câteva versuri în care personajul este o veveriță. Poate fi un punct de plecare. Articolul este publicat pe site și se numește „Simțurile”. Poate fi găsită rapid, printr-o simplă căutare.
Articolul Cele cinci simțuri apare prima dată în Clasa mea.
]]>Articolul Jocuri de trasare a liniilor apare prima dată în Clasa mea.
]]>Vorbim mult la clasa pregătitoare (și nu numai) de motricitatea fină. Cât de important este să îi pregătim pe copii pentru activitatea anevoioasă de scriere. Poate uneori trecem cu prea mare ușurință peste aceste exerciții și ne concentrăm mai mult pe scriere. Vă propun aici un material sub forma unor jocuri de trasare a liniilor.
M-am gândit la aceste jocuri ca activități ce se vor desfășura după ce la Matematică și explorarea mediului, pe parcursul câtorva lecții, copiii au exersat trasarea liniilor orizontale, verticale, oblice, așa cum prevede programa școlară. Pentru jocurile noastre sunt combinații cu aceste linii, la care am adăugat și alte tipuri: linii șerpuite, bucle, spirale.


Materialele pot fi folosite la fel de bine la lecțiile de Comunicare în limba română. Sau își pot găsi locul la colțul de scriere sau cel de artă (noi avem în clasă două astfel de „zone”). Cred că pot fi un sprijin și în activitățile remediale.
Primul joc propus este un spinner în două variante. Pentru acest joc este nevoie și de o agrafă de birou și un creion. Agrafa se plasează în centrul cercului și se fixează cu vârful creionului. Copilul ține cu o mână creionul și cu cealaltă învârte agrafa. Se reproduce modelul de linii pe care îl indică agrafa.
Așadar, în prima variantă există acest cerc cu șase tipuri de linii colorate diferit. În stânga fișei este un cap căruia îi lipsește părul. Rând pe rând, învârtind agrafa, copiii vor trasa fiecare fir de păr cu forma și culoarea sa. Direcția și lungimea liniilor poate fi cea dorită de copii. Unele fire vor fi mai lungi și orientate în sus, în jos, în stânga sau în dreapta. Altele vor fi mai scurte.
A doua variantă are două cercuri. Pe unul sunt liniile, pe al doilea culorile. Astfel, posibilitățile de combinare a formei cu culoare cresc și activitatea devine mai interesantă.

Acest joc se poate juca individual sau în perechi. Aș opta pentru activitatea în perechi din cel puțin două motive. Unul ar fi ocazia de a verbaliza – copilul va spune colegului său ce tip de linii trasează, ce culoare au acestea și în ce direcție le orientează. Și, bineînțeles, la fel de important este interacțiunea copiilor. Copiii pot lucra pe aceeași fișă, trasând pe rând liniile, sau fiecare poate avea fișa proprie.
Pot fi utilizate și zaruri pentru a decide tipurile de linii și culoarea lor, de asemenea, individual sau în perechi. Ar fi bine să se folosească un zar pentru formă și unul pentru culoare, dar nu este obligatoriu. Se poate arunca același zar de două ori.

M-am gândit să introduc în document și variantele celor două jocuri la dimensiune mai mare. Astfel, spinner-ul, respectiv zarurile nu sunt pe aceeași pagină cu capul care va fi decorat cu fire de păr. Există loc mai mult pentru ca cei mici să se joace și să exerseze.
Cam în aceeași idee sunt și următoarele pagini din document. Tot fire de păr, doar că de data aceasta activitatea implică și decupare. De exemplu, pe pagina 9, copilul trebuie doar să decupeze firele de păr pe liniile galbene. Pe pagina 10 pot să le traseze după modelul de pe pagina 9 și apoi să decupeze.
Pe paginile următoare, acolo unde conturul este punctat, se vor trasa linii. Unele pot fi chiar decupate. Variantele sunt multe și pot fi realizate diferite acțiuni de-a lungul timpului.
Pentru trasarea liniilor orizontale, verticale, oblice și combinații cu acestea am pregătit un alt material cu fișe de lipit în caiete.
Articolul Jocuri de trasare a liniilor apare prima dată în Clasa mea.
]]>Articolul Mă prezint apare prima dată în Clasa mea.
]]>În prima săptămână de școală, probabil că și în cea de a doua, am planificat diverse activități de auto- și intercunoaștere. „Mă prezint” este umbrela sub care am generat ideile și sub care am cuprins materialele disponibile.
La clasa pregătitoare aceste activități sunt absolut necesare. Nici eu nu îi cunosc pe copii, nici ei nu se cunosc între ei. Vor fi două săptămâni în care vom învăța nume și să asociem aceste nume cu chipurile corespunzătoare. Cu fiecare activitate vom descoperi lucruri noi unii despre ceilalți. Și, foarte important, copiii vor învăța să se prezinte, să spună câteva lucruri despre ei înșiși.
Pentru mine este și un strop de evaluare inițială. Își cunosc copiii numele, prenumele, vârsta? Cine poate să își scrie numele? Pot să exprime în enunțuri scurte descrieri (trăsături fizice, sufletești) sau să vorbească despre lucruri, ființe sau activități preferate?

Activitățile propuse pot fi utilizate și la clasele I-II. Copiii vor completa individual materialul, apoi se vor prezenta prin intermediul acestuia colegilor (în fața clasei sau în grupuri mici).
Primul material din seria „Mă prezint” este un creion cu spații de completat (desene la clasa pregătitoare, respectiv desene și/sau cuvinte la clasele I-II). Am conceput trei variante de utilizare.
Varianta 1 este creionul cu 5 spații de completare, imaginile din colț fiind indicii despre ceea ce trebuie desenat în acele spații. Mai întâi, mă prezint notând numele pe spațiul de la guma creionului. Oglinda sugerează realizarea unui desen cu propriul chip. Pentru a arăta vârsta există tortul pe care se vor desena lumânări. Pata din caseta următoare va fi colorată cu culoarea preferată, iar în spațiul cu cărticica elevii vor reprezenta cartea/povestea preferată desenând un personaj sau un obiect specific.

Varianta 2 înseamnă imprimarea celor două pagini cu creioane față-verso. În acest fel activitatea se continuă cu prezentarea unor informații în plus despre propria persoană. Am adăugat mâncarea favorită, respectiv animalul/sportul/jocul preferat.
Varianta 3 este un creion blank pentru a fi completat după preferința învățătorului sau a copiilor.
Următorul material este o fișă de lucru, de asemenea în trei variante. Primele două diferă doar prin ultima indicație. La varianta 1 vor fi notate/desenate jocurile și jucăriile preferate, la varianta 2, ceva interesant sau secret despre propria persoană. Varianta 2 e mai potrivită pentru copiii care se cunosc deja. Scopul este de a aduce o informație nouă, ce poate fi împărtășită și celorlalți. În rest, celelalte casete vor fi completate cu nume, vârstă, lucruri preferate, prieteni și, bineînțeles, autoportetul.
Ultima variantă este fără cerință, realizată așa în aceeași idee în care a fost concepută și a treia variantă a creionașului.
Ultimul material poate fi utilizat într-o lecție în care copiii vorbesc despre lucrurile, ființele, persoanele din jurul lor, împărțite în trei categorii. Prima face referire la cele care sunt chiar în inima lor. Persoane sau lucruri foarte, foarte dragi, pe care copiii le iubesc foarte mult. Le vor scrie sau le vor reprezenta prin desen în conturul inimii de pe fișă.

Aproape de inimă sunt persoanele și lucrurile plăcute, care le aduc bucurie. Evident că cele departe de inimă sunt cele care le produc neplăcere, tristețe, teamă, dezgust, nemulțumire. Le vor așeza pe toate la o anumită distanță față de inimă în funcție de intensitatea emoției. Și pentru că tot vorbim de emoții, materialul poate fi păstrat chiar pentru lecțiile cu această temă.
Pe tema autocunoașterii/intercunoașterii pe site mai găsiți și alte idei și materiale. Pentru a le identifica mai ușor vă puteți folosi de harta site-ului. La Dezvoltare personală există tema „Autocunoaștere și intercunoaștere” unde apar link-urile către articole.
Articolul Mă prezint apare prima dată în Clasa mea.
]]>Articolul Rechizitele școlarului și obiecte din sala de clasă apare prima dată în Clasa mea.
]]>În prima săptămână de școală la clasa pregătitoare toate activitățile sunt menite a-i familiariza pe copii cu noul mediu școlar, cu programul, cu colegii și cu cadrul didactic. Așadar, în primele lecții la Matematică și explorarea mediului, vom discuta și despre rechizitele școlarului și despre obiectele din sala de clasă. Este o săptămână în care focusul va fi pe orientarea în spațiu, direcții de orientare și repere.
Am pregătit în acest scop mai multe exerciții, jocuri, activități de învățare pentru formarea competenței specifice 2.1. – orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii
precizate, folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic.

Copiii vor identifica rechizitele școlarului și obiecte din sala de clasă, le vor denumi, le vor descrie, le vor reprezenta prin desen, le vor colora. Vor identifica poziția în spațiu a unor obiecte și vor poziționa obiecte în sala de clasă, în raport cu alte obiecte precizate.
Am conceput și 3 fișe de lucru ca să am un material la îndemână. Le voi descrie pe rând în cele ce urmează.
Această fișă cuprinde șase exerciții. Pornim de la un șir de imagini reprezentând rechizite, dar și alte obiecte. Sarcina elevilor este de a încercui doar rechizitele. La următorul exercițiu vor desena obiecte de scris/colorat.


La exercițiile 3, 4, 5 copiii vor asculta enunțuri și vor executa anumite instrucțiuni. Spre exemplu, la exercițiul 3 vor stabili valoarea de adevăr a enunțurilor ascultate raportându-se la imaginea dată. La următorul exercițiu au de îndeplinit câteva instrucțiuni referitoare la poziționarea unor obiecte în raport cu obiectul din imaginea dată. Sarcina de lucru de la exercițiul 5 constă în identificarea obiectelor aparținând celor doi copii. Ultimul exercițiu este un mic joc de tip labirint.
Va fi o bună ocazie de a ne familiariza și cu spațiul și obiectele din sala de clasă. Fișa de lucru are o imagine mare pe baza căreia copiii vor denumi obiectele observate și vor colora doar bulina din dreptul celor care se găsesc și în sala lor de clasă. Urmează o activitate de desenat și fișa se încheie cu un exercițiu de descoperire a intrușilor dintr-un șir de imagini date.

Fișa aceasta are tot trei exerciții. Din nou o imagine mare, de data aceasta alb-negru. Instrucțiunile sunt de a desena și de a colora conform cerințelor pe care le vor asculta.
Materialele pot fi un suport util și pentru a aduce în discuție rolul acestor obiecte, reguli de utilizare și de păstrare, caracteristici ale acestor obiecte etc.
Articolul Rechizitele școlarului și obiecte din sala de clasă apare prima dată în Clasa mea.
]]>Articolul Planșe cu literele mari și mici de tipar apare prima dată în Clasa mea.
]]>Peste puțin timp începe un nou an școlar cu o nouă generație. Am început de ceva vreme să pregătesc parte din materialele necesare la clasa pregătitoare. Din fericire, am multe de la seria anterioară, materiale ce pot fi folosite fără probleme în continuare. Și totuși…
Ceea ce nu am făcut în urmă cu 5 ani a fost setul de planșe cu litere. Nu am avut nevoie căci aveam deja unul. Probabil că nici acum n-ar fi fost nevoie, dar m-a încântat ideea care mi-a venit vara aceasta.

În primul și în primul rând, am avut în minte niște planșe simple, fără imagini multe și decorațiuni fără sens, astfel încât ochiul și mintea să se concentreze asupra literei/literelor. O imagine totuși am considerat că e de ajutor. Poate fi un punct de pornire pentru analiză și sinteză fonetică. De asemenea, îi ajută pe copii să asocieze litera nouă cu un obiect a cărui denumire începe cu sunetul corespunzător literei. Doar pentru literele Ă și  nu am pus o imagine dintr-un motiv lesne de înțeles. Pe nicio planșă nu apare scris cuvântul care denumește imaginea. În cazul celor două litere ar fi trebuit să aleg cuvinte în care litera se află în interior sau la final. Imaginea fără cuvânt ar fi putut crea confuzii în mintea copiilor, așadar am renunțat la ea.

Prin urmare, imagine reprezentativă, literă mare și literă mică. Când setul a fost aproape gata, mi-am amintit de niște materiale pe care le-am creat la clasa a IV-a și pe care am tot folosit o lupă. Păi nu punem sub lupă toate literele alfabetului anul acesta? Nu le observăm cu atenție? Nu ne familiarizăm cu ele astfel încît să nu fie doar niște semne fără sens
Astfel, literele sunt destul de mari astfel încât să fie vizibile și de la distanță. Imaginile care le însoțesc au fost ales cu grijă, chiar dacă mi-a fost greu să le găsesc. Și asta din cauză că nu am căutat pur și simplu imagini cu obiecte ale căror denumiri încep cu litera respectivă. Am dorit ca sunetul nou să se afle într-o silabă din cel mult două sunete (consoana+vocală), astfel încât să fie ușor de auzit și de pronunțat. În mare parte am și reușit. Oricum, am evitat aglomerările de consoane.

Voi imprima pe coli A4 aceste planșe și le voi afișa pe rând, pe măsură ce vom învăța câte o literă nouă. Dacă vă plac, vă invit să le descărcați și să le utilizați în lecții.
Spațiul dedicat acestor planșe va avea și un „titlu”. Se va numi „De la A la ZâmbET”. Cuvintele care îl compun sunt și ele în documentul pus la descărcare.
Este un joc de cuvinte ce pornește de la ideea acestui an școlar: clasa pregătitoare cu bucurie. Și are legătură și cu supriza oferită copiilor în prima zi de școală, care merge exact pe aceeași idee: un zâmbet în dar.
Articolul Planșe cu literele mari și mici de tipar apare prima dată în Clasa mea.
]]>