„Ea merită să piardă Groenlanda. Cei care instigă la război vor pierde. Dialogul va prevala”, a scris oficialul rus, referindu-se la premierul Danemarcei și la poziția acesteia față de conflictul din Ucraina.
Declarația vine după ce Frederiksen a criticat discuțiile telefonice purtate de președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, cu Vladimir Putin. Șefa guvernului danez a subliniat că aceste contacte nu au fost coordonate cu aliații europeni.
Inițiativa celor doi lideri nordici a stârnit rezerve și din partea premierului suedez, Ulf Kristersson, readucând în prim-plan dezbaterea privind oportunitatea reluării dialogului direct cu Kremlinul.
Prin referirea la Groenlanda, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, Dmitriev introduce și disputa privind statutul strategic al insulei într-un conflict diplomatic mai amplu.
Schimbul de replici evidențiază diviziunile privind abordarea Rusiei: în timp ce unii lideri europeni explorează posibilitatea dialogului cu Putin, alții insistă asupra coordonării între aliați și asupra menținerii unei poziții ferme față de Moscova.
Într-un interviu acordat publicației daneze B.T., Frederiksen a subliniat că acordul cu Washingtonul nu conține nicio prevedere privind transferul suveranității asupra Groenlandei.
„Nu există nicio formă de cedare a suveranității. Nu există nicio discuție privind teritoriul nostru și nu este pus în discuție dreptul groenlandezilor la autodeterminare”, a declarat șefa guvernului danez.
Trump susține că SUA au primit Groenlanda
Președintele american a făcut afirmațiile în timpul unui discurs adresat susținătorilor săi din statul Georgia, potrivit agenției Reuters. Trump a lăudat Danemarca și a susținut că aceasta ar fi oferit Groenlanda Statelor Unite.
„Danemarca a fost, de altfel, absolut fantastică. Ne-au dat Groenlanda”, a afirmat liderul de la Casa Albă, sugerând că înțelegerea ar avea legătură cu acordul de apărare încheiat recent între cele două părți.
Declarațiile au provocat o reacție din partea premierului danez, care a insistat că documentul semnat cu americanii trebuie interpretat potrivit prevederilor sale concrete, nu prin prisma afirmațiilor făcute în discursurile politice.
„Președintele american trebuie să explice singur ce a vrut să spună”
Întrebată dacă Donald Trump interpretează greșit acordul, Mette Frederiksen a declarat că președintele american trebuie să își explice propriile cuvinte.
„Președintele american trebuie să dea singur explicații pentru afirmațiile sale. Eu pot explica ce conține acordul politic, iar în acest document nu există nici măcar un milimetru de cedare a suveranității”, a precizat premierul.
Frederiksen a adăugat că înțelegerea cu Statele Unite se bazează pe acordul de apărare existent încă din anii 1950 și că respectă liniile roșii stabilite anterior de Danemarca și Groenlanda.
„Dacă ar fi existat vreo formă de cedare a suveranității, nu am fi semnat acest acord”, a mai declarat șefa guvernului danez.
Groenlanda, un punct strategic în relația dintre SUA și Danemarca
Groenlanda, teritoriu autonom aflat în cadrul Regatului Danemarcei, are o importanță strategică majoră pentru securitatea Arcticii. Poziția sa geografică și interesele militare americane au plasat insula în centrul discuțiilor privind apărarea nordului Atlanticului și relațiile dintre Washington și Copenhaga.
Premierul de la Copenhaga insistă că orice cooperare militară cu Statele Unite trebuie să respecte suveranitatea teritoriului și dreptul populației groenlandeze de a-și decide propriul viitor.
Inițiativa celor doi lideri nordici a stârnit însă nemulțumirea premierului danez Mette Frederiksen, care a criticat lipsa coordonării cu celelalte state europene.
„Sunt foarte sceptică în privința acestei inițiative norvegiano-finlandeze. Nu a fost coordonată cu noi, ceilalți”, a declarat Frederiksen pentru postul danez TV 2.
Lidera guvernului de la Copenhaga a subliniat că obiectivul comun rămâne obținerea păcii în Ucraina, dar a avertizat că Europa trebuie să acționeze unitar în relația cu Moscova. În opinia sa, inițiativele diplomatice separate riscă să slăbească poziția europeană în negocierile cu Rusia.
Finlanda și Norvegia au graniță cu Rusia, iar evoluția războiului din Ucraina are implicații majore pentru securitatea întregului continent european.
Potrivit unui comunicat al biroului președintelui finlandez, scopul demersului a fost transmiterea directă către Vladimir Putin a unor mesaje privind viitoarele negocieri care ar putea contribui la încheierea războiului.
Disputa evidențiază diferențele de abordare diplomatică dintre liderii europeni într-un moment în care perspectiva unor negocieri de pace rămâne o problemă centrală pentru securitatea Europei.
]]>
Regele Frederik al X-lea și regina Mary a Danemarcei au găzduit o cină de stat la Palatul Christiansborg, în onoarea cuplului prezidențial din Vietnam.
La eveniment au participat membri ai guvernului danez, reprezentanți ai conducerii Parlamentului și alți înalți oficiali ai Regatului Danemarcei.
Ceremonia a avut loc în cadrul relațiilor diplomatice dintre Danemarca și Vietnam, oferind un prilej de dialog la cel mai înalt nivel și de consolidare a legăturilor dintre cele două state.
Cina de stat de la Palatul Christiansborg a reunit reprezentanți ai monarhiei și ai instituțiilor daneze, într-un cadru oficial dedicat relațiilor dintre cele două țări.
Această facilitate le permite să viziteze țările din spațiul Schengen în scopuri precum turismul, vizitele de familie sau tranzitul, fără să solicite în prealabil o viză de scurtă ședere, atât timp cât respectă condițiile de intrare aplicabile.
Care sunt cele șapte țări incluse pe listă? Lista menționată de Danemarca cuprinde următoarele state:
- Antigua și Barbuda – stat insular din Caraibe.
- Bahamas – arhipelag situat în Oceanul Atlantic, în apropierea regiunii Caraibelor.
- Barbados – stat insular din estul Caraibelor.
- Brazilia – cea mai mare țară din America de Sud.
- Saint Kitts și Nevis – stat insular din Caraibe.
- Mauritius – stat insular african situat în Oceanul Indian.
- Seychelles – arhipelag african din Oceanul Indian.
Dintre aceste șapte state, cinci sunt asociate regiunii Caraibelor sau Americii de Sud, în timp ce Mauritius și Seychelles se află în Oceanul Indian și fac parte din continentul african.
Ce înseamnă regula celor 90 de zile?
Regula permite cetățenilor eligibili să petreacă maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile în spațiul Schengen. Această limită se aplică șederii cumulate în întreaga zonă, nu separat pentru fiecare țară. De exemplu, o persoană care petrece 30 de zile în Danemarca și alte 60 de zile în Germania și Franța ajunge la limita de 90 de zile. Schimbarea țării nu resetează perioada permisă. De asemenea, calculul se face pe baza unui interval mobil de 180 de zile, ceea ce înseamnă că nu este vorba despre o perioadă fixă de șase luni care începe automat la data intrării.
De ce beneficiază aceste țări de acces fără viză?
Regimul fără viză pentru șederi de scurtă durată este stabilit prin normele europene privind vizele și prin acordurile aplicabile anumitor state. Cetățenii țărilor scutite de viză pot călători în spațiul Schengen fără să solicite o viză în prealabil, însă trebuie să îndeplinească în continuare condițiile de intrare la frontieră.
Scutirea de viză nu echivalează cu un drept nelimitat de ședere și nu permite automat stabilirea reședinței sau desfășurarea unei activități profesionale. Pentru șederi mai lungi, muncă sau relocare pot fi necesare alte autorizații.
Ce trebuie să știe călătorii?
Persoanele care intenționează să călătorească în Danemarca sau în alte state Schengen trebuie să verifice înainte de plecare valabilitatea documentelor de călătorie, condițiile de intrare și eventualele cerințe suplimentare aplicabile cetățeniei lor. Este important de reținut că lista prezentată se referă la anumite naționalități și nu înseamnă că toți cetățenii statelor din regiunile respective beneficiază de același regim.
În concluzie, cetățenii din Antigua și Barbuda, Bahamas, Barbados, Brazilia, Saint Kitts și Nevis, Mauritius și Seychelles se numără printre naționalitățile care beneficiază de acces fără viză pentru șederi de scurtă durată în spațiul Schengen, în condițiile prevăzute de reglementările aplicabile. Regula de 90 de zile într-un interval de 180 de zile rămâne esențială pentru planificarea călătoriilor.
]]>Forțele Armate Norvegiene folosesc frecvent mașini închiriate pentru activități zilnice, dar și pentru misiuni operaționale și exerciții pe teren, notează Militarnyi.
În 2024, armata a semnat contracte de închiriere pe scară largă cu două companii de profil, valoarea maximă a acordului fiind de 350 de milioane de coroane norvegiene.
Compania First Rent A Car operează sub brandul Hertz, dar aparține de Volvo Cars. La rândul său, Volvo Cars este deținută în proporție de peste 78% de gigantul auto chinez Zhejiang Geely Holding. Prin acest lanț corporativ, în flota pusă la dispoziția soldaților au ajuns modele produse direct în China, precum vehiculele marca Deepal.
Autoritatea Națională de Securitate din Norvegia a avertizat în raportul său Risiko 2025 că un automobil modern nu mai este doar un simplu mijloc de transport, ci un adevărat laborator electronic dotat cu peste 200 de senzori, camere și microfoane.
Dacă ajung pe mâini străine, datele colectate de un astfel de vehicul pot fi folosite pentru urmărirea mișcărilor de trupe în timp real, cartografierea zonelor militare secrete sau colectarea de informații strategice.
Riscurile sunt cu atât mai mari cu cât Serviciul de Securitate al Poliției Norvegiene a confirmat că serviciile secrete chineze și-au extins agresiv activitatea de spionaj în Norvegia. Doar în luna mai, un cetățean chinez a fost arestat sub suspiciunea de spionaj în apropierea portului spațial strategic Andøya.
Norvegia nu este singura țară îngrijorată de tehnologia chineză din zonele militare. În vara anului 2025, Armata Israeliană a interzis complet accesul mașinilor produse în China în bazele sale, retragându-le ulterior definitiv din dotarea ofițerilor de rang înalt.
De asemenea, Armata Germană a restricționat utilizarea dispozitivelor electronice personale, precum telefoane, tablete sau ceasuri inteligente, în spațiile unde se gestionează informații clasificate, pe fondul temerilor privind spionajul rus și chinez.
Europa Press RO
]]>Liderul de la Kiev este așteptat să participe vineri la o parte a summitului Uniunii Europene de la Bruxelles, însă a ajuns în capitala Belgiei încă de joi.Programul său mai include întâlniri cu regele Belgiei, președintele Consiliului European, președinta Comisiei Europene, precum și cu premierii Ungariei și Finlandei și șeful guvernului suedez.
Discuțiile au loc într-un context în care sprijinul european pentru Ucraina și securitatea continentului rămân teme centrale pe agenda liderilor europeni.
Noua instalație adaugă o capacitate de stocare de 120 MWh parcului fotovoltaic al companiei, permițând gestionarea mai eficientă a energiei produse din surse regenerabile.
Investiția vine într-un moment în care stocarea energiei devine esențială pentru sistemul energetic, ajutând la valorificarea producției solare și la echilibrarea diferențelor dintre producție și consum.
Compania daneză Eurowind Energy este prezentă în România din 2011 și are deja în exploatare 184 MW de capacitate instalată, distribuită în patru parcuri fotovoltaice și un parc eolian.
Planurile companiei sunt ambițioase: atingerea unei capacități instalate de 1 GW până în 2030.
Proiectul de la Teiuș evidențiază cooperarea economică dintre Danemarca și România, prin investiții, tehnologie și dezvoltarea infrastructurii necesare pentru extinderea energiei verzi.
Bateriile de mare capacitate ar putea deveni o componentă importantă a viitorului energetic al României, contribuind la utilizarea mai eficientă a energiei regenerabile și la modernizarea sistemului energetic național.
Embassy of Denmark in Romania More renewable energy needs smarter ways to store it, and that’s exactly what is happening in Teiuș. A Danish-Romanian success story. 
Yesterday, we joined Eurowind Energy for the inauguration of its new battery storage park in Teiuș, Alba, an important milestone for Romania’s energy transition. The €21 million investment, supported by Romania’s Recovery and Resilience Plan, adds 120 MWh of storage capacity to Eurowind Energy’s photovoltaic park.
And it’s only one part of the company’s growing presence in Romania. Active here since 2011, the Danish company already has 184 MW in operation across four solar parks and one wind farm, and aims to reach 1 GW of installed capacity by 2030.
From wind and solar to battery storage, Danish companies are bringing experience, investment and green technology to Romania, while Romanian partners help turn ambitions into projects on the ground.
Congratulations to the entire Eurowind Energy team and everyone who made this happen!
]]>O zi grozavă cu Jens-Frederik și Beini, colegii mei din Groenlanda și Insulele Feroe.” 
Primul ministru al Islandei, Kristrún Frostadóttir
Sabina Pop
]]>Discuțiile dintre cele două țări vecine și aliate se concentrează pe o serie de priorități comune de securitate, printre care se numără dezvoltarea capacităților navale hibride și consolidarea apărării colective. Una dintre cele mai mari provocări identificate de părți este protejarea infrastructurii critice de pe fundul mării — de la cabluri de date și comunicații submarine, până la rețele energetice interconectate — tot mai expuse sabotajului și activităților hibride din regiune.
Pentru a răspunde acestor amenințări în creștere, Regatul Unit propune o mai bună coordonare a flotelor militare și o prezență mai activă în Atlanticul de Nord, sprijinind în mod direct eforturile Danemarcei de asigurare a stabilității regionale.
În cadrul interviului, colonelul Smith a evocat sprijinul oferit Regatului Danemarcei de către aliații NATO în timpul crizei din Groenlanda, subliniind că astfel de momente istorice demonstrează valoarea incontestabilă a solidarității dintre națiuni.
Într-un mediu geopolitic tot mai complex și instabil, colaborarea strânsă dintre Danemarca și Marea Britanie nu este doar o opțiune, ci o necesitate strategică pentru menținerea securității în zona arctică și pe căile maritime nordice.
]]>