În timp ce la noi se fac vizite de lucru și se merge din oraș în oraș pentru a se încuraja consumul de carne de oaie, Australienii încearcă să-și convingă cetățenii să consume mai multe legume cu ajutorul unei aplicații pentru smartphone!

După ce studiile au arătat că doi din trei australieni nu consumă destule legume, cercetătorii de la Antipozi au venit cu o soluție simplă, dar ingenioasa pentru a promova și încuraja populația să consume legume proaspete.

Astfel a apărut aplicația mobila VegEze. Softul include mai multe provocări ce se întind pe parcursul a 21 de zile, la sfârșitul cărora participanții sunt recompensați. Una dintre provocări constă în consumul a trei legume diferite pe parcursul unei mese.

Un român consumă în medie, pe an, aproximativ 600-700 grame de miere, susține ROMAPIS. Comparativ, nivelul de consum este de doua-trei ori mai scăzut față de țările dezvoltate.

Românii nu prea mai consumă miere de albine, însă partea bună este că apicultorii certificați ecologic sau în curs de conversie încep să capete teren, deținând în prezent 5% din totalul producției anuale.

„Românii au început să consume mai multă miere ecologică față de anii precedenți, dar sunt încă departe de a atinge cotele de consum din alte țări, susțin reprezentanții federației de profil ROMAPIS. Conform acestora, consumul de miere convențională rămâne scăzut în România, la 600-700 grame de miere/an, ceea ce înseamnă de 2-3 ori mai puțin decât în țările mai prospere. Din cele 24.000 de tone de miere produsă anual de apicultori un procent de 5% aparține apicultorilor certificați ecologic sau în curs de conversie”, se arată pe Agerpres.

Potrivit unui studiu realizat în 17 țări, românii ar ocupa primul loc într-un top al celor mai selectivi consumatori în ceea ce privește alimentația.

Conform GfK, peste 55% din români sunt atenți, atunci când cumpără un produs alimentar, și citesc etichetele, luând în calcul să nu conțină organisme modificate genetic sau grăsimi.

”Românii au acordat o importanță mai mare tuturor criteriilor analizate față de media globală, cu patru dintre ele alese de peste jumătate dintre cei chestionați. La nivel global, nici o caracteristică nu a fost selectată de un procent atât de mare de consumatori, scorul maxim fiind de 48%. Acest lucru arată că, cel puțin la nivel declarativ, românii sunt mai atenți la ce consumă decât majoritatea țărilor analizate, fiind preocupați de sănătatea lor și a familiilor lor”, se arată în raportul celor ce au realizat studiul.

Un român a consumat, în medie, 30,156 litri de băuturi alcoolice, anul trecut, în creștere cu 5% față de anul precedent, cea mai mare cantitate fiind reprezentată de bere, cu peste 16,584 litri, se arată într-o publicație a Institutului Național de Statistică (INS) transmisă la solicitarea AGERPRES.

De asemenea, anul trecut o persoană a consumat lunar, în medie, 0,893 litri de vin și 0,21 litri de țuică și rachiuri naturale.

Din punctul de vedere al cheltuielilor pe băuturi bahice, un român cumpărat, în medie, 18,684 litri. Media lunară arată că un român a cumpărat 1,557 litri de băuturi alcoolice, din care 1,251 litri de bere, 0,246 litri de vin și 0,042 litri de țuică și rachiuri naturale.

Totodată, din punctul de vedere al banilor cheltuiți pe băutură, într-un an românul scoate din buzunar 97,2 lei. Cea mai mare cantitate de băuturi alcoolice este cumpărată în mediul urban, respectiv, 1,639 litri lunar, în medie, în timp ce, în rural, un român achiziționează 1,461 litri.

„Principala destinație a cheltuielilor gospodăriilor — consumul — a deținut, în medie pe ansamblul gospodăriilor, 71,7% din cheltuielile totale. Cheltuielile de consum au reprezentat 1.810,8 lei lunar pe o gospodărie, iar cheltuielile bănești pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unitățile de alimentație publică), nealimentare și pentru plata serviciilor 1612,6 lei lunar (63,9% din cheltuielile totale).

Cealaltă parte a cheltuielilor de consum, contravaloarea consumului uman din resurse proprii (acele produse alimentare și nealimentare din resurse proprii care sunt consumate de membrii gospodăriei) a fost egală cu 198,1 lei pe gospodărie și a reprezentat 7,8% din cheltuielile totale”, informează INS.

Deși brânza este frecvent denigrată pentru conținutul ridicat de grăsimi saturate, o nouă cercetare a arătat că este posibil ca acest preparat alimentar să nu aibă impactul negativ asupra sănătății pe care l-am presupus cu toții, informează The Telegraph, citat de AGERPRES.

Având în vedere că niciun nutrient nu este consumat în mod izolat, impactul acestora asupra organismului trebuie întotdeauna studiat în contextul în care este consumat, potrivit unui nou studiu publicat în revista de specialitate American Journal of Clinical Nutrition. Lucrarea a arătat că, în ciuda proporției mari de grăsimi saturate, brânza nu are efectul negativ asupra colesterolului din sânge la care ne puteam aștepta.

„Cercetarea demonstrează în mod clar beneficiile importante pentru sănătate ale brânzei pentru prevenirea diabetului de tip 2, a bolilor cardiovasculare și a cancerului”, a declarat nutriționistul Arne Astrup de la Universitatea din Copenhaga, citat de cotidianul britanic într-un articol publicat recent.

Însă acesta nu este primul studiu ce sugerează că un consum regulat de brânză ar putea avea efecte pozitive asupra sănătății. De la îmbunătățirea sistemului imunitar la prevenirea cariilor dentare, The Telegraph rezumă alte șase beneficii surprinzătoare pentru sănătate ale produselor lactate.

Poate preveni cancerul de ficat

Consumul de brânză poate preveni dezvoltarea unui cancer la ficat și chiar poate stimula sănătatea acestui organ, potrivit unui nou studiu realizat de Universitatea A & M din Texas. Studiul a constatat chiar că brânzeturile maturate, cum ar fi brie și cedar, au potențialul de a crește speranța de viață cu până la 25%.

Acest lucru se datorează faptului că aceste brânzeturi conțin un compus numit „spermidină”, care se pare că previne fibroza hepatică și carcinomul hepatocelular, cel mai frecvent tip de cancer la ficat.

Stimulează sistemul imunitar

Potrivit unui studiu din 2010, consumul unei bucăți de brânză în fiecare zi ar putea fi benefic pentru sistemul imunitar al persoanelor în vârstă.

Autorii cercetării, de la Universitatea din Turku, Finlanda, au descoperit că brânza probiotică are capacitatea de a preveni deteriorarea sistemului imunitar odată cu înaintarea în vârstă.

Oamenii de știință sunt voluntari cu vârste cuprinse între 72 și 103 ani care au mâncat la micul dejun, timp de patru săptămâni, o felie de brânză — fie o brânză-placebo, fie probiotică Gouda. La sfârșitul perioadei de studiu, cercetătorii au descoperit că aceia care au mâncat brânza probiotică au prezentat o îmbunătățire clară a sistemului imunitar.

Crește speranța de viață

În 2015, un studiu a sugerat existența unei legături între consumul de brânză și o viață lungă și sănătoasă.

Oameni de știință de la Universitatea Aarhus din Danemarca au studiat motivul pentru care francezii tind să aibă o viață lungă și sănătoasă, în ciuda consumului de alimente bogate în grăsimi saturate, fenomen cunoscut ca „paradoxul francez”.

Francezii se bucură de o incidență scăzută a bolilor coronariene și de o speranță medie de viață de 82 de ani, în timp ce consumă până la 23,9 kg de brânză în fiecare an. Prin comparație, în cazul britanicilor, care consumă 11,6 kg de brânză în fiecare an, s-a constatat o incidență dublă a bolilor cardiovasculare, iar speranța lor de viață este de 81 de ani.

Previne cariile dentare

În plus față de periajul regulat, se pare că și consumul de brânză ar putea face bine dinților.

Un studiu din 2013 publicat de Academia de Stomatologie Generală din America a constatat că brânza nu numai că face gura mai alcalină (ceea ce reduce nevoia de tratament dentar), ci și creează o peliculă de protecție în jurul dinților.

Ajută la scăderea în greutate

În 2009, un grup de cercetători australieni a susținut că o dietă bogată în produse lactate, cum ar fi brânza, poate ajuta persoanele supraponderale să piardă în greutate.

Cercetători de la Universitatea de Tehnologie Curtin din Perth au cerut unui grup de 40 de voluntari să înceapă o dietă redusă în calorii și altui grup să mănânce mai mult brânză, iaurt și lapte cu conținut scăzut de grăsimi.

Ei au descoperit că cei care au consumat între trei și cinci porții de produse lactate pe zi au pierdut cea mai mare greutate. Ei aveau, de asemenea, presiunea sangvină mai scăzută, mai puțină grăsime abdominală și și-au „îmbunătățit semnificativ” șansele de a evita boli de inimă și diabet.

„Mulți oameni cred că, atunci când încearcă să piardă în greutate, produsele lactate sunt alimentele cheie pe care trebuie să le elimine din dieta lor deoarece sunt bogate în grăsimi”, a remarcat cercetătorul principal al studiului, dr Wendy Chan. Dar acest studiu a arătat că atunci când încearcă să slăbească, oamenii pot beneficia de fapt din creșterea cantităților de lactate pe care le consumă, atât timp cât în timpul perioadei de pierdere în greutate aportul total de energie este mai mic decât nevoile lor.

„Aceasta va ajuta la reducerea tensiunii arteriale și, de asemenea, va duce la o pierdere mai mare a grăsimii totale abdominale, astfel încât se va pierde în greutate mai mult din jurul burții”, a adăugat cercetătoarea.

Stimulează inteligența

Brânza este ținta multor critici, dar unele cercetări sugerează că acest produs ar putea fi benefic pentru creșterea inteligenței.

Un studiu din 2012 realizat de cercetători americani și australieni au descoperit că persoanele care consumă cu regularitate lactate, precum brânză, lapte și iaurt, au rezultate mai bune la testele de inteligență decât cei care nu consumă niciodată astfel de produse.

Studiul a implicat 900 de bărbați și femei, cărora cercetătorii le-au cerut să treacă printr-o serie de provocări cognitive care le-au testat memoria vizual-spațială, verbală și de lucru.

Ei au constatat că cei care au obținut cele mai bune rezultate consumau în mod regulat și cele mai multe produse lactate.

Cerealele și produsele din cereale au asigurat, gospodăriilor, 40,5% din numărul de calorii, anul trecut, în scădere cu 0,4 puncte procentuale față de anul 2015, se arată într-o publicație a Institutului Național de Statistică (INS), transmisă la solicitarea AGERPRES.

”Acest aport este mare la gospodăriile de lucrători pe cont propriu în activități neagricole, agricultori și șomeri, variind între 43% la gospodăriile de șomeri și 39,9% la gospodăriile de salariați. În cadrul acestei grupe de alimente, în medie pe ansamblul gospodăriilor, predomină aportul caloric al pâinii și produselor de franzelărie, în scădere, față de anul anterior (de la 26,5% în 2015 la 26,2% în 2016). La gospodăriile de agricultori, alături de pâine și produse de franzelărie, mălaiul are un aport caloric important, reprezentând 7,3% din total”, se arată în document.

Conform INS, pe ansamblul gospodăriilor, carnea și preparatele din carne au deținut o pondere modestă în numărul de calorii conținut de alimentație, însă în ușoară creștere față de anul anterior, de la 12,2% în 2015 la 12,3% în 2016.

”Atât în anul 2016, cât și anul anterior, caloriile provenite din lapte, produse lactate (brânzeturi și smântână) și ouă, au o pondere de 11,4% în numărul total de calorii din consumul gospodăriilor (11% în 2015). Aceste produse au cel mai mare aport la gospodăriile de agricultori (11,9%), iar cel mai scăzut la gospodăriile de șomeri (9,8%). Exceptând gospodăriile de agricultori, lucrători pe cont propriu în activități neagricole și șomeri, uleiul de porumb, floarea-soarelui, soia deține ponderea cea mai mare, situată la peste 11,4% la toate celelalte categorii de gospodării analizate. În schimb, legumele și conservele din legume, cartofii, fasolea boabe și alte leguminoase pentru boabe dețin împreună doar 7,7% din totalul caloriilor pe ansamblul gospodăriilor”, menționează sursa citată.

Institutul mai spune că atât în anul 2016, cât și în anul anterior, în mediul urban este mai mare aportul caloric la carne și preparate din carne, pește, produse din pește și conserve din pește, brânzeturi și smântână, grăsimi, fructe, legume și conserve din legume, zahăr, dulcețuri, ciocolată și alte produse zaharoase, iar în mediul rural, ponderea caloriilor provenite din cereale și produse din cereale, lapte, fasole boabe și alte leguminoase pentru boabe.

Consumul de carne din România este la un nivel relativ scăzut comparativ cu standardele din țările dezvoltate, consumul mediu lunar pe o persoană fiind de 3,39 kilograme, se arată într-o publicație a Institutului Național de Statistică (INS) transmisă la solicitarea AGERPRES.

„Consumul de carne și preparate din carne este de nivel relativ scăzut comparativ cu standardele din țările dezvoltate. Consumul mediu lunar de carne proaspătă pe o persoană a fost, în anul 2016, de 3,39 kg/persoană, în ușoara creștere față de anul 2015. Împreună cu preparatele din carne, acesta se ridică la 4,51 kg/persoană lunar, în creștere față de anul anterior cu 0,02 kg/persoană lunar, ceea ce înseamnă un consum mediu anual de 54,2 kg/persoană”, se arată în document.

Potrivit acestuia, gospodăriile formate dintr-o singură persoană au cel mai bogat consum de carne (4,89 kg/persoană lunar carne proaspătă și respectiv 6,53 kg/persoană lunar carne proaspătă și preparate din carne).

Pâinea și produsele de franzelărie reprezintă unul din alimentele de bază pentru toate categoriile de gospodării analizate.

„Pe ansamblul gospodăriilor, în anul 2016, consumul mediu lunar a fost de 8,24 kg/persoană (8,38 kg/persoană în anul 2015), însemnând anual 98,9 kg/persoană (100,6 kg/persoană în 2015). Consumul cel mai scăzut de pâine și produse de franzelărie s-a înregistrat la gospodăriile de agricultori (7,99 kg/persoană)”, informează INS.

În Ardeal a apărut un proiect prin care se propune dezvoltarea de modele de economie circulară, sprijinirea producătorilor locali de alimente sănătoase și schimbarea percepției despre deșeurile alimentare și risipa de mâncare. Acesta a ajuns într-o competiție europeană de proiecte și acum este în finală, putând fi votat de cei care cred în el.

Una dintre axele de dezvoltare ale acestuia vizează  deșeurile alimentare.

Inițiatorii proiectului au explicat, la demararea sa că „oamenii au uitat să valorifice alimentele sănătoase și ecologice cultivate cu dragoste de producătorii locali. În România, o persoană risipește cca. 130 kg de produse alimentare / an și 43% din această cantitate o reprezintă fructele și legumele. O cantitate considerabilă este irosită de-a lungul lanțului de distribuție și pe piețe. Consumatorii au fost educați de publicitate să nu cumpere alimente care nu arată perfect”.

În aceste condiții, pentru ca produsele micilor fermieri să nu fie aruncate, inițiatorii proiectului au propus câteva soluții:

Crearea / sprijinirea lanțurilor alimentare scurte și sisteme de distribuție a produselor alimentare alternative

– Reducerea risipei de alimente prin colectarea produselor alimentare bune, care ar fi fost aruncate în piețe / magazine locale și de a organiza o cină comunitate gratuit pentru 80-100 de persoane.

– Educația și  informarea participanților la întregul proces cu privire la valoarea produselor alimentare și importanța unui lanț durabil alimentar

Oameni din diferite pături sociale din Cluj s-au reunit la un eveniment în cadrul EuropeanWeekForWasteReduction pentru a găti împreună, împart o masă și de a discuta despre problemele referitoare la alimente, în societatea de consum.

Puteți sprijini proiectul aici