Europarlamentarul și președintele partidului S.O.S. România, Diana Iovanovici-Șoșoacă, a reacționat dur după declarațiile consilierului Arhiepiscopiei Tomisului, preotul Ilie Petre, referitoare la situația Bisericii „Izvorul Tămăduirii” din Constanța. Aceasta contestă împărțirea apărătorilor lăcașului de cult între credincioși „de bună-credință” și persoane care fac parte „dintr-un partid politic care exploatează momentul”.

Liderul politic afirmă că s-a implicat în salvarea bisericii încă din anul 2022, derulând demersuri juridice și politice la solicitarea enoriașilor și a Arhiepiscopiei Tomisului. Potrivit acesteia, datorită acestor acțiuni lăcașul nu a fost demolat, ajungându-se în prezent la discuții privind relocarea pe strada Badea Cârțan.

„Părinte Ilie Petre, cine v-a dat dreptul să hotărâți care credincios este de bună-credință și care nu? De când credința se măsoară după carnetul de partid? Atunci așa să măsurăm și credința preoțească, pentru că la dvs se cam potrivește!”, a transmis Diana Iovanovici-Șoșoacă.

Europarlamentarul a menționat că la acțiunile de susținere a bisericii nu s-au folosit însemne sau sloganuri politice și a respins acuzațiile de oportunitate politică. Totodată, aceasta a acuzat reprezentanții clerului de partizanat politic în favoarea altor formațiuni, precum PNL și AUR, reproșându-le că nu au oferit soluții propriilor credincioși.

„Cer Arhiepiscopiei Tomisului să prezinte public adevărul despre situația Bisericii Izvorul Tămăduirii și să înceteze orice încercare de discreditare a credincioșilor și a celor care s-au implicat în apărarea acestui lăcaș. Și cerem să vă cereți scuze pentru mizeriile scoase pe gură!”, a adăugat președintele S.O.S. România.

În finalul mesajului adresat preotului Ilie Petre, Diana Iovanovici-Șoșoacă a inclus un text atribuit Sfântului Arsenie Boca:

„Îmi pare rău de voi că sunteţi slăbiţi în credinţă. Veţi cădea din cauza fricii. Frica-i de la diavol; nu vă fie frică pentru a vă salva sufletele. Vor veni vremuri foarte grele, dar toate sunt îngăduite de Dumnezeu, Care este tovarăşul de drum al fiecăruia, de la naştere până la moarte. Vor cădea şi cei aleşi. Îmi pare rău că sunteţi cei de pe urmă. Vă vor cerne. Vor pune impozite, taxe şi alte îngrădiri. Vor lua totul! Să ştiţi că mulţi vor pleca din ţară, dar puţini se vor întoarce. Va veni vremea când ar dori să se întoarcă şi n-or mai putea, căci România va fi înconjurată de flăcări. (…) Vine timpul, şi e foarte aproape, când toţi preoţii vor repara bisericile, iar alţii vor construi altele noi, dar nelucrând ei la sufletul omului, vor rămâne bisericile goale, cucuvelele vor cânta într-însele. Roadele slăbirii în dreapta credinţă a teologilor în facultăţi şi seminarii vor fi preoţii, care vor fi şi mai slabi ca învătătorii lor; mai ales în Transilvania ortodoxia aproape că va dispărea, ultima redută va fi Sibiul, dar va cădea şi acesta. Dumnezeu nu forţează mântuirea nimănui. Cine are minte să ia aminte. (…) În ea (n.n.: o carte veche despre care Sfântul a spus că provenea de la Muntele Athos) se găseşte descrierea hidrei cu răsuflarea otrăvitoare, care va urmări prin toate mijloacele să împiedice lumina şi voinţa dumnezeiască… Veţi vedea şi veţi înţelege spurcăciunea peste tot în jurul vostru: la serviciu, în magazine, în instituţiile statului, în conducerea lui şi mai ales în politică. Din nefericire, ea va intra pe furiş chiar şi în sânul Bisericii, murdărind unele suflete de aici. Aproape că oamenii îşi vor pierde speranţa. Doar cei care îşi vor păstra credinţa adevărată vor fi salvaţi şi mare va fi atunci Slava lui Dumnezeu peste ei”.

Ilie Bolojan ia în calcul demisia din funcția de premier, pe fondul crizei politice prelungite și al întârzierii consultărilor oficiale de la Palatul Cotroceni pentru formarea unui nou Executiv, au declarat surse politice pentru Digi24.

Măsura ar fi discutată în PNL ca un instrument de presiune asupra președintelui Nicușor Dan, pentru a forța desemnarea rapidă a unui nou prim-ministru. Un orizont de timp vehiculat în partid este finalul săptămânii viitoare, chiar înaintea unei noi evaluări a României de către agenția de rating S&P.

Stabilitatea politică reprezintă un indicator critic pentru agențiile de rating, iar liberalii se tem că o retrogradare a României la categoria „junk” ar genera pierderi electorale majore, în condițiile în care formațiunea pierde deja teren în sondaje. Acest risc a fost confirmat încă din luna august și de către un consilier al premierului interimar.

Planul analizat de liberali presupune retragerea întregii echipe guvernamentale, formată din miniștrii PNL și USR. Până în acest moment, nu este clar dacă gestul se va concretiza printr-o demisie bruscă sau printr-un avertisment public prin care să i se fixeze șefului statului un termen clar pentru nominalizare.

Executivul funcționează de trei luni în regim interimar, iar Ilie Bolojan a insistat în repetate rânduri pentru învestirea rapidă a unei echipe cu puteri depline. În plus, coordonarea strânsă din ultima vreme dintre premier și liderul USR, Dominic Fritz, arată că o eventuală plecare va reconfigura complet întreaga formulă de guvernare.

Joi seară, la B1 TV, Ilie Bolojan a afirmat că soluția optimă este un guvern de tranziție, condus de un tehnocrat și format din specialiști, fără „proxy tehnocrați” controlați din spate de partide. Șeful Executivului a punctat că această formulă are ca priorități imediate rectificarea bugetară, elaborarea bugetului pentru anul viitor, închiderea procedurilor din PNRR și traversarea sezonului rece.

Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj ferm despre soliditatea relației dintre România și Statele Unite, într-un editorial publicat în cotidianul american The Washington Times, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Șeful statului a evidențiat compasiunea poporului român, participarea militară la eforturile comune de securitate și a adresat un mesaj direct președintelui american Donald Trump.

Editorialul, intitulat „Când toți românii au fost americani pentru o zi”, descrie parteneriatul româno-american drept „o legătură indestructibilă, o dragoste comună pentru libertate”. Nicușor Dan a rememorat impactul atacurilor care au zguduit Statele Unite și întreaga lume.

„În urmă cu 25 de ani, într-o dimineață senină de septembrie, teroarea a lovit New York-ul, Washingtonul și câmpiile din Pennsylvania. O zi care părea obișnuită a devenit un moment istoric de referință. A fost o zi a tragediei, a doliului și a comemorării, atât în Statele Unite, cât și în toate colțurile lumii. Totodată, a fost o zi a solidarității, a acțiunii și a reafirmării unor valori prețuite și împărtășite de noi toți”, a notat președintele României.

Șeful statului a punctat că reacția societății americane în fața acelor „atacuri lașe” a relevat reziliența și valorile fundamentale ale națiunii. De asemenea, acesta a arătat că momentul a avut și o profundă încărcătură personală.

„În urma evenimentelor din 11 septembrie, întreaga lume, șocată de uciderea atâtor oameni nevinovați, a fost martora unei națiuni care a ieșit din tragedie cu o vigoare și o forță reînnoite. Oră după oră, în zilele și nopțile ce au urmat, valorile fundamentale ale caracterului american s-au manifestat prin nenumărate acte de eroism, generozitate, ingeniozitate și spirit de lider. Acele atacuri lașe urmăreau să demoralizeze și să umilească. În schimb, au demonstrat întregii lumi că sufletul unei națiuni, curajos, vizionar, plin de compasiune, era la fel de viu și de puternic precum fusese la Saratoga, Gettysburg sau Omaha”, a subliniat Nicușor Dan.

„Acea dată istorică a avut și o semnificație personală. La fel ca mulți dintre compatrioții mei români, resimt și astăzi, chiar și după 25 de ani, oroarea, revolta și indignarea pe care le-am simțit cu toții în fața acestor atrocități. Îmi amintesc momentul în care am realizat că atacurile nu vizau doar o țară, ci valorile care unesc toate societățile libere”, a continuat șeful statului.

„În urma evenimentelor de la 11 septembrie, s-a întâmplat ceva remarcabil. Umanitatea a învățat că suferința unei națiuni poate deveni suferința tuturor națiunilor. În acea zi nefastă, oamenii liberi de pretutindeni au fost alături de America. Într-un sens foarte real, toți românii au fost americani pentru o zi”, a explicat președintele.

„Acel sentiment a avut consecințe profunde. Atacurile au spulberat iluzia că granițele sau distanța ar putea garanta securitatea. Dacă terorismul putea lovi inima financiară și culturală a principalei democrații a lumii, însemna că putea lovi oriunde. Lecția a fost dură: un atac asupra unuia putea deveni un atac asupra tuturor”, a adăugat acesta.

În continuarea articolului, Nicușor Dan a amintit contribuția substanțială a forțelor armate române în misiunile internaționale declanșate ulterior și tributul plătit în teatrele de operațiuni.

„Sunt mândru că noi, românii, am înțeles imediat această lecție și am acționat cu hotărâre în spiritul ei încă de atunci. Când America a făcut apel la aliații și partenerii săi în lupta împotriva terorismului, România a răspuns prezent. Militarii noștri – din forțele terestre, aeriene și navale , ofițerii de informații și diplomații au stat (și continuă să stea) umăr la umăr cu omologii lor americani în lupta pentru apărarea valorilor noastre comune, a modului nostru de viață și a idealurilor pe care se sprijină civilizația noastră”, a menționat președintele.

„Începând cu anul 2002, România a contribuit activ la eforturile coaliției în mai multe teatre de operațiuni și misiuni importante. Mii de militari români au servit cu curaj și demnitate, iar mulți au plătit un preț greu. Unii nu s-au mai întors acasă. Sacrificiul lor face parte din istoria alianței noastre”, se arată în text.

„Sprijinul acordat de România a izvorât nu doar din obligațiile care decurg din alianță, ci și din convingere. Știm din propria noastră istorie că libertatea este prețioasă și fragilă. Știm că societățile democratice trebuie să rămână unite atunci când sunt amenințate”, a completat liderul de la București.

O secțiune importantă a fost rezervată relației actuale cu Washingtonul și viziunii președintelui american Donald Trump privind apărarea europeană și distribuirea echitabilă a costurilor de securitate.

„Mesajul meu către America și către președintele Trump începe și se încheie întotdeauna astfel: România este mândră să fie un aliat statornic al Statelor Unite. Românii recunosc importanța deosebită a relației noastre, o relație care își are rădăcinile în istorie și în experiențe comune. Onorăm Statele Unite pentru rolul decisiv avut în încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial și pentru rolul de lider asumat în lupta, întinsă pe parcursul a zeci de ani, de a ridica Cortina de Fier care ne-a divizat continentul timp de generații”, a scris președintele.

„Această atitudine de lider continuă și astăzi, reflectată în convingerea președintelui Trump că pacea în Europa se bazează pe angajamente aliate mai solide și pe o repartizare mai echitabilă a responsabilităților. Legătura specială dintre țările noastre rămâne trainică. Fie că este vorba despre sprijinirea misiunilor aliate sau despre aprofundarea cooperării în domeniile apărării, energiei și tehnologiei, România este ferm angajată să consolideze și să extindă parteneriatul strategic cu SUA”, a subliniat Nicușor Dan.

„În cursul acestui an, am demonstrat încă o dată acest angajament, răspunzând rapid și public necesităților operaționale americane pentru Operațiunea „Epic Fury” prin intermediul Bazei Aeriene „Mihail Kogălniceanu”; am subliniat astfel hotărârea noastră de a fi alături de Statele Unite ori de câte ori securitatea colectivă impune acțiune. În 2026, marcăm 250 de ani de când un grup restrâns de oameni, reuniți la Philadelphia, și-au pus semnătura pe principiul conform căruia libertatea aparține fiecărei ființe umane prin drept natural. În urmă cu douăzeci și cinci de ani, acel principiu a fost întâmpinat cu foc. Turnurile Gemene s-au prăbușit; cuvintele, însă, au rămas în picioare”, a mai punctat șeful statului.

Finalul editorialului a reiterat ideea că valorile democratice și libertatea nu pot fi anulate prin violență și teroare.

„Libertatea nu este niciodată cedată în vremuri de restriște. Ea se dezvăluie. Pusă la încercare în adversitate, nu poate fi înfrântă de teroare, ci doar devine mai puternică”, a concluzionat Nicușor Dan.

„Doar acționând în spirit de solidaritate, cu vigilență și hotărâre, putem garanta că promisiunile luminoase și universale, făcute de Părinții Fondatori în urmă cu secole, rămân la îndemâna tuturor, asemenea unei zile însorite de septembrie la New York, pe care nicio violență nu o poate cufunda vreodată în întuneric”.

■ Îmi propusesem să ajung în această  parte a Greciei  mai de mult, însă nu s-a nimerit decât acum, în 2026, la sfârșit  de vară. Cu știutul miracol  al  zborului, la propriu și la figurat, deoarece vacanța înseamnă, înainte de orice, desprinderea  de rutina cotidiană și de tine însuți, cel de toate  zilele.

Aeroportul de la București abia respiră,  asaltat de miile de turiști  grăbiți să-și  prăsească un strop de bucurie altundeva. Se vorbește  pe tonuri înalte, cu exaltare, hărmălaia e în toi, iar haosul crește întruna, paroxistic… Radiografiez atent diversitatea de chipuri, de gesturi, de graiuri, fascinant  spectacol! Și răspund la mesajele de felicitare prilejuite de sărbătoarea onomastică a Sfintei Maria. Chiar, ori de câte ori mi se urează fericire, îmi vin în minte vorbele cinicului Montaigne – „Fericirea e suma nenorocirilor și necazurilor de care n-ai avut parte” – și zău că o definiție mai potrivită n-am citit  încă ! Așa că slăbiți-mă  cu dorința asta golită de sens ! Fățarnică și de complezență !  Jules Renard, în schimb,  se vădește a fi extrem de rezervat: „Fericirea rezidă  în însăși căutarea ei”… Iar de n-o ochești, nu se  cheamă că ești nefericit ?! Până una, alta, „iubește și fă ce vrei !” Păi, lui, Fericitului  Augustin, i-o fi dat mâna s-o facă, nu și nouă, muritorilor de rând, robi ai  canoanelor  casnice și profesionale… Căci, de regulă, fericirea se ivește în grădina… vecinului…  Și cum să te miri că un personaj dintr-o  ecranizare a unui roman scris de Graham Greene „preferă tabieturile în locul fericirii”?

Avionul se  înalță și într-o clipită mă văd deasupra Islazului meu mitic. Brațul navigabil al Dunării, în zona Calnovățului, a secat și pete mari, nisipoase, rânjesc dintre malurile fărâmicioase. Uite și  eolienele de la Samovit, uite și munții bulgarilor, uite și Egeea, am ajuns deja la Salonic ! S-a înserat de-a binelea și drumul până la  Vourvourou s-a ascuns în beznă, o curgere continuă de mașini scăldate în lumina farurilor. Deodată, îmi dau seama că, noaptea, toate țările și orașele sunt aidoma, nu le deosebește nimic…

■ A doua zi ies pe plajă și ascult marea minute în șir, o stare de abandon de sine ca nicăieri… La câteva șezlonguri de mine, o femeie trecută de prima tinerețe conversează telefonic destul de tare, așa că îmi ciulesc urechile: „Auzi  valurile? Bărbatul trebuie să fie puternic ca un val, la fel de puternic, auzi  cu câtă forță izbește plaja?” Cad pe gânduri… Nu, bărbatul trebuie să fie puternic precum țărmul, fiindcă altfel nu va fi în stare să oprească valurile ! Căci valurile sunt chiar femeia – inegală, isterică, năvalnică, capricioasă, neliniștită… Și cine s-o țină în frâu dacă nu bărbatul? Numai că, adesea, țărmul cedează și apa îl inundă, îl macină până îl preface în  mâl ori în pietriș, în schelet…

Pfu, ce mai vuiet s-a stârnit în  larg și cum se tot apropie de pământ gata, gata să ne înghită de-a valma, femei și bărbați…

■ Ca pretutindeni în Halkidiki, și aici e puhoi de români, ai senzația că ești la Mamaia! I-am cotropit pe eleni și limba lui Dosoftei se  aude oriunde, bașca  meniurile scrise pentru descălecătorii estivali valahi… Ah, și  plecasem de acasă ca să mă afund în altă lume, să-mi uit obârșia,  cu năravurile și moravurile ei! Înconjurat tot de ai tăi, riști  să-ți ratezi visul de evadare din monotonia preazilnicei existențe…

Fug în apă, acolo distanța dintre mine și ei îmi salvează intimitatea. De unde, însă?, două adolescente, să aibă cam 15-16 ani, pălăvrăgesc tare și dezinhibate. „În urmă cu șase luni, gen, stăteam în pat, cu fața la perete, gen, și plâgeam de mă rupeam, by the way, era noapte, gen, și mi-a  venit să mă sinucid, by the way, pentru Hannibal ăla, că mă îndrăgostisem de el, gen, îl văzusem în film, gen, dar m-am răzgândit, bă, ăla nici  n-a auzit de mine, gen, nici nu mă cunoaște, psihopata de mine, gen, m-am trezit la realitate și i-am dat hate, by the way,…”, se confesează una dintre ele… Iar cealaltă  ascultă și  chicotește. „După o lună, m-am îndrăgostit, gen, de… (n.m. n-am reținut numele personajului, tot un erou de film) și m-a ținut mult, gen, dar și ăstuia  i-am dat hate, by the way…”, își continuă sărmana destăinuirea, fără să se sinchisească de cineva…

Sătul de zbuciumul acestor tineri frumoși și liberi, căzuți în depresie din  fragedă pruncie, am  roit-o pe cearșaf. Degeaba… Doi bărbați, săriți însă de treizeci de ani, se spovedesc unul altuia. „Bă,  yang-ul meu e nașpa rău, și-a pierdut răbdarea, duc din ce în ce mai greu la sfârșit un lucru început…” filosofează cel cu o țăcălie la modă. „Bă, nici eu nu mai am răbdare”, îl  consolează ălălalt,  pirogravat pe un braț…

Aș suna la 112, să-i ia pe bieții pacienți și să-i ducă la un tratament de specialitate, dar după ce mi-am consultat yang-ul, am renunțat…

■ Citesc în volumul  Istoria beției la români, avându-l ca autor pe Mircea Bălan, și aflu, de pildă, că Mihail Kogălniceanu  ar fi fost „copilul din flori” al Domnitorului Sturdza, care, apoi, l-a încarcerat la Râșca. Disperat, vornicul Ilie Kogălniceanu, tatăl din actele de stare civilă ale întemnițatului, s-a dus la stăpân și i-a zis: „Ce ne facem, Doamne, că ne moare copilul ?”. Și l-a eliberat suveranul, cum altfel ? Că sângele nu se preface în apă nicicând !

De asemenea, scrie în lucrarea respectivă, că Domnul Nicolae Mavrocordat a dat o lege împotriva… curvăsărelii, care prevedea că vinovatului „i se va tăia scârbavnicul mădular, întru veșnica lui nefolosință”!

Aidoma procedase și Ștefan cel Mare (tocmai el, genitor al atâtor bastarzi !?), acesta legiferând „tăierea scârbavnicul mădular și aruncarea lui la reteze”!

Piei, Satană, slavă Cerului că  inumanele acte normative s-au abrogat, că populația de la poalele Carpaților ar fi numărat cei mai mulți eunuci de pe glob !

■ În jurul meu, întinse la soare, nimfe de toate vârstele și formele,  de toate nuanțele și  staturile, mai mult sau mai puțin dezbrăcate… Le cercetez de la distanță, ca orice bărbat încă viu. La urma urmei,  amuzat de vorbele unei iubite de odinioară, ca să te simți bine în pielea ta de muiere, la mare e musai să  porți un slip brazilian minuscul, bine structurat însă, care să devină, ostentativ, o linie verticală printre fesele rotunde și bosumflate că au prins doar locul din spate! Apoi, să umpli sutienul într-atât încât să dea pe dinafară surplusul provocator-senzual, ca o chemare irezistibilă la desfătare vizuală și, pentru cel norocos, carnală…  Ehe, ce mi-aș dori să fiu eu acela, câteodată, când nimfa pare să-mi fie hărăzită mie!

Prins în mirajul acestui puhoi de Eve, îmi amintesc de o descriere milleriană în ton cu o atmosferă vourvourouiană și cu vremurile: „Avea gură de nemţoaică, urechi de franţuzoaică, cur de rusoaică. Pizda era de talie internaţională.  (…) Toată lumea e numai sex şi un cur de sticlă în care poţi citi istoria Evului Mediu”[1].

Pardon, stimabile, a tuturor, nu numai a Evului Mediu !

■ Mâncăm la restaurantul „Gorgona”, situat  la câțiva pași, chiar pe limba de nisip. La ora 13 se deschide și înfometații multiculturali năvălesc   asemenea barbarilor. Imediat se formează un șir lung de pretendenți la un platou cu barbuni ori cu scoici, dar se așteaptă în ordine. Chelnerii, vreo patru tinerei, zbârnâie cum n-am văzut niciunde, aleargă la bucătărie, se întorc cu tăvile pline cu farfurii încărcate cu bunătăți, le iau pe cele golite, strâng de-a valma fețele de masă cu pahare, tacâmuri, șervețele, le  rulează otova  și  cu asta, basta,  următorii la rând, vă rog! O uzină cu  program prelungit e locanta înspre care se bulucesc hoardele de flămânzi internaționali, stârniți de reclama ademenitoare a „Gorgonei”…

■ Obezitatea face ravagii… Oriîncotro privesc, zăresc trupuri deformarte, cu țesuturi groase de grăsime… În ciuda straturilor adipoase revărsate dizgrațios, purtătorii lor se mișcă dezinvolt,  părând că nu le pasă de învelișul stigmatizant. Trebuie însă să le fie foarte greu să-și care ditamai greutatea, iar ridicarea în etate le va spori și mai mult povara…

■ -Tataie, cumpără-mi și mie o cutie  cu pringels ! îmi cere Tudor.

– Nu, i-o tai sec.

– Zgârcitule ! mă înfruntă micuțul.

Mă înmoi deodată, nu de alta, însă „dacă există pe lume ceva mai rău decât să fii homosexual, este să fii zgârcit”[2]… Așa că îi satisfac pofta năzdrăvanului.

■ Un tinerel se căznește să prindă peștișori cu un coșuleț de fluturi, iar fiica-i de-o șchioapă îl însoțește cu uimire candid-fremătătoare. „Nu te-ai  dezbrăcat de tricou!” îl ia la rost consoarta, ridicată de pe șezlong. „Îl  voi da jos când am eu chef !” i-o retează scurt insul, iar ea strâmbă  din nas. De ce, oare, muierile nu se dezbară de aceste ticuri maternale ? De ce țin ele morțiș să-l transforme   pe soț într-un copil neajutorat și să-l cicălească neîntrerupt și agasant, precum cațele? Dar tenacitatea lor va triumfa în final și ce izbândă mai mare decât să-i audă pe partenerii domestici supunându-li-se spășiți: „Da,  mamă ” ?… Că, de când lumea, „bărbatul poate fi masacrat de soția lui, care se lăbărțează, încearcă să-l subjuge și să-l transforme în eroul papucului”[3] ! „Eroul papucului”, magistrală sintagmă, dureroasă și  înjositoare pentru neamu’ lu’ Adam…

■ Într-o zi, ne-am decis să închiriem o barcă și să colindăm prin zonă. Tipul de la taraba cu  ambarcațiuni ne-a întrebat de unde suntem. „Din România”, i-am  răspuns în cor, mândri nevoie mare. „A, Florin Salam !” a exclamat  grecul, ca semn al recunoașterii noastre. Am înghițit în sec, dracu’ ne-a pus să-i zicem,  mai bine îi spuneam că suntem letoni ori belgieni ! Vasăzică, România este egal Florin Salam, mama lui de prezent național ! De aceea, vă sfătuiesc pe voi, compatrioții mei,  aveți grijă  cui vă mărturisiți naționalitatea!

■  Pe timonier îl cheamă Iorgos și e încă puber, un tip senin și împăcat cu propria-i soartă. I-o  stresa ceva pe grecii ăștia ?, mă  întreb  mereu și mereu, ori de câte ori le vizitez țara, și nu am descoperit un motiv anume în stare să le strice tihna… Poate dacă ar seca mările ce-i înconjoară, însă aiasta nu-i posibil !

Poposim nițel în  Laguna Albastră,  aflată între Insulele Diaporos și  Agios Isidoros și ne bălăcim în apa diafană. Acostăm  și pe plajele cu nisip alb de la Myrsini (White Beach sau  Hawaii Beach), Secret Beach, atingem și golful Kryftos (cu excentricul bar plutitor Tiki Bar), iar la sfârșit coborâm pe insula Peristeri  și mâncăm niște sardine la grătar pe cinste, să te lingi pe degete!

Călătoria s-a încheiat la amurg și timpul s-a evaporat pe nesimțite, am ciocnit un pahar cu vin de Glâmbocata cu Iorgos la despărțire și ne-am întors la hotelul Vergos.

■ Stăm pe terasă, stelele clipocesc  jucăuș și ceasul a încremenit. Împrejur nu-i nimeni și scâncetul valurilor domoale sună a tânguire. Clipa magică se sfărâmă brusc și un grup de compatrioți se așază la o masă  din apropiere. Vorbesc  răstit, cu accent ardelenesc, nu se sfiesc de noi. „Bă, de Bolojan doar glonțul ne salvează, nu-i altă cale pentru criminalul ăsta!” țipă un nemulțumit și mă înfior. Nici aici nu scap de vrajba românească, de furia gloatei nemulțumită de-a pururea de  conducătorii ei, bleah, ce tristă soartă!

■ S-a scurs o săptămână și  tabloul unei familii de tinerei români mă  înseninează necontenit, e pata de culoare aprinsă a vacanței. Arar s-a  întâmplat să întâlnesc asemenea părinți  desăvârșiți ! Cei doi  pișpirei, o fetiță și un băiețel de până  la șapte   primăveri,  sunt provocați  de  ai lor la tot felul de nostimade, inclusiv la povestioare și rime, la concursuri felurite inventate ad-hoc, cu un tact și pricepere exemplare. De s-ar premia mama și tatăl anului, lor  ar trebui să li se decerneze distincția supremă! Ehe,  și ce noroc pe prichindei să  le fie prunci!

■ Mulți bulgari în resort, niscaiva sârbi și puțintei polonezi. Nu încape vreo îndoială, balcanicii îți  sar în ochi imediat, avem un fel de a fi inconfundabil, purtăm aceeași amprentă temperamentală și culturală, ce dacă trăim la București, Sofia  ori Belgrad?

■ Un copilaș de aproape zece anișori zace pe un  șezlong și privește nevolnic de jur-împrejur. Picioarele, ca și mâinile, îi sunt de prisos,  iar buzele-i se mișcă dezordonat, cât să slobozească interjecții anemice. Ochii îi sunt vii și expresia li se schimbă întruna, semn că trăiește intens tumultul ce-l înconjoară.  Frățiorul  său mai mic se  zbenguie cu alți năzdrăvani și nici nu-l bagă în seamă. O lume împărțită  definitiv și iremediabil în două părți, paradisul și iadul, la naiba cu actul de creație! Pe toți demonii, ce Dumnezeu e ăsta care naște  copii schilodiți pe vecie? Cum să i te rogi unui asemenea monstru crud, cum?

Iartă-mă, Doamne, dar nu pot să-ți trec cu vederea păcatul!

■ Întunericul se pogoară devreme, septembrie bate nervos la poarta anotimpurilor, frunzele foșnesc altcumva, mai melancolic, mai temător,  ziua se micșorează ireversibil…

„Și vine toamna iar’
ca dup-un psalm aminul.
Doi suntem gata să gustăm
cu miere-amestecat veninul.

Doi suntem gata s-ajutăm
brândușile ardorii
să înflorească iar’ în noi
și-n toamna-aceasta de apoi.

Doi suntem, când cu umbra lor
ne împresoară-n lume norii.
Ce gânduri are soarele cu noi
nu știm, dar suntem doi”[4].

■ Dau o raită prin sătucul ăsta care, o jumătate de an, în perioada extra-sezon, găzduiește  cinci suflete, și alea septuagenare și octogenare.  Întârzii sub un stâlp de iluminat electric, împodobit cu o droaie de sârme și cabluri,  furat de silueta unui palmier planturos și pufnesc în râs. Tudor mă strânge de mână, mirat de izbucnirea mea și mă  fixează interogativ. I-aș împărtăși și lui motivul ce mi-a descrețit fruntea, dar nu l-ar pricepe. Cum să înțeleagă mititelul, că „Dragoste / E atunci când / Liniile din  palma mea/ Se unesc / Cu cele din palma ta / Devenind / Linii de înaltă tensiune”[5] ? Ce ți-e și cu memoria asta, niciodată adormită și întotdeauna pusă pe șotii… Și uite așa cat în alt fel la stâlpii și liniile de înaltă tensiune…

■ O explicație a stării de relaxare a băștinașilor este atitudinea îngăduitoare, permisivă, a autorităților de stat față de micul întreprinzător. Nu tu condiții restrictive și controale cu duiumul, avize peste avize, scornite ca să descurajeze inițiativa privată, dimpotrivă ! Nu tu inspectori  năvăliți  în bucătărie,  în dormitor,  în bar ca să-ți găsească musai o neregulă  și să-ți închidă prăvălia! Nu tu știri și transmisiuni  în direct   cu închipuiți „Piedone” bolnavi de publicitate și roși de focul parvenirii politice prin vânătoarea de contravenienți, cum se petrec lucrurile pe  bătătura dâmbovițeană ! Statul elen e conștient că măsurile punitive  împotriva întreprinzătorului local l-ar șubrezi și l-ar împinge la faliment, fiindcă turismul reprezintă coloana vertebrală a economiei sale. Din nefericire, guvernanții   de la București ignoră detaliul acesta și, vară de vară, își trimite  trupele de asalt pe litoralul dobrogean întru stârpirea mișmașurilor din HoReCa, curată sinucidere, bibicilor! Și de vă va surprinde numărul neînsemnat al clienților hotelurilor și restaurantelor  de la noi, aici trebuie  căutat, nu altundeva !

De aceea, grecul cunoaște arar stresul și te întâmpină  cu zâmbetul pe  buze, cu o ospitalitate  nespecifică altor meridiane.

■ Ultima zi la Vourvourou… Stau cu Tudor la terasă și mâncăm o pizza. Alături, la două mese, un  grup de români. Femeile șed separat și beau proseco și turuie câte-n lună și-n stele, abia au sosit și au destule să-și povestească. Bărbații, cinci la număr și quatrogenari, sunt de-o dezinvoltură contagioasă, își deapănă amintiri comune  de parcă ar fi  singuri pe plajă  și râd în hohote. Comandă tsipuro și repetă  de-a valma: „Viața e ușoară !  Banii se fac ușor !”. „Bă, eu când pierd bani, îmi spun că-i semn divin, păi, decât să-i cheltuiesc pe bolile apropiaților și prietenilor, mai bine să-i pierd! Bă, viața e ușoară  și banii se câștigă ușor, hai noroc !” își declară crezul existențial  cel mai guraliv dintre ei. Oho, și se  hlizesc, și își amintesc de bețiile trase deunăzi, și-și stabilesc  rutele turistice de mâine,  și incendiază atmosfera  cu tonul lor debordant… Uneori, mă dezvălui vouă, îi  invidiez  pe acești indivizi revărsători de voie  bună și de optimism, pe care beteșugurile omenirii nu-i afectează  defel, iar îndoiala filosofică nu le-a mușcat inocența   originară… Numai că  eu, în tinerețe, adunam cadavre de prin București și cum naiba să zâmbesc în ditamai grozăvia profesională? Și ce aduni atunci, te va amprenta  pe viitor, o mutilare ireversibilă…

„E atâta nepace în sufletul meu,
bătut de alean şi de umbre cuprins…
Un dor fără saţiu m-a-nvins
Şi nu ştiu ce sete mă arde mereu”[6].

■ Ce pitoresc  e drumul dintre  Vourvourou și Salonic! Livezi întinse de măslini și  păduri de pini de-un verde viril și proaspăt de-a lungul coastei. Nepoțelul mi-a  adormit  în brațe și-i simt pe de-a-ntregul sufletul gracil ca un bulgăre de rouă.

Orele se târăsc anevoie până la  îmbarcare, însă mai născocim o snoavă, mai întârziem printre rafturile puzderiei de magazine… Confrații noștri de așteptare  se holbează la ecranul telefoanelor mobile și priveliștea mă revoltă la culme. Oamenii au uitat să  stea doar cu ei înșiși, îi sperie  propria  lor prezență și se refugiază în mahalaua virtuală, cumplită realitate ! Altminteri, observ cu dezgust că specia umană s-a degradat iremediabil…

În  avion, lângă mine, un licean citește cartea lui George S. Clason, Cel mai bogat om din Babilon, de care nu aveam habar. „Îți  place?” îl încerc. „Da, pentru o educație  economico-financiară șmecheră este  tot ce-mi doresc,  te învață cum să câștigi bani și cum să-i economisești sau să-i  înmulțești”, mă lămurește el…  De ce m-aș mira, generația  Z e obsedată de câștigul bănesc și de distracție, altceva nu o preocupă…

Aterizăm în  toiul nopții și Elada a devenit deja amintire…

[1] Henry Miller, Tropicul Cancerului

[2] Henry Miller, Tropicul Cancerului

[3] Constantin Brâncuși

[4] Lucian Blaga, Cântec în doi

[5] Un francez  rămas necunoscut

[6] Emil Botta, Un dor fără saţiu

Europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă a transmis o adresă oficială conducerii Comisiei Europene și ministrului irlandez pentru Mediu, solicitând intervenția forurilor comunitare în ceea ce privește securitatea energetică și hidrică a României. Demersul, formulat în urma dezbaterilor din Comisia ITRE, contestă proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești și semnalează scăderea critică a debitului Dunării, care pune în pericol funcționarea centralei de la Cernavodă.

Documentul este adresat ministrului irlandez Darragh O’Brien, președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarilor europeni Stéphane Séjourné, Roxana Mînzatu, Jessika Roswall, Hadja Lahbib, Wopke Hoekstra, Dan Jørgensen, Piotr Serafin și Michael McGrath. În cadrul sesizării, proiectul de la Doicești, inițiat în 2022 în parteneriat cu firma americană NuScale Power, este descris drept o tehnologie experimentală pe care state precum Franța și Canada au refuzat să o adopte, avertizându-se asupra riscurilor reprezentate de depozitarea deșeurilor radioactive în proximitatea comunităților locale.

Situația este amplificată de criza de apă cu care se confruntă România, debitul Dunării ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii 60 de ani, aspect ce periclitează răcirea reactoarelor CANDU de la Cernavodă. Conform textului, captările ilegale de apă, construcția de baraje neautorizate și utilizarea masivă a resurselor de către țările riverane din amonte au diminuat sever volumele disponibile pentru populație, agricultură și sectorul energetic.

În adresă se menționează totodată impactul lucrărilor de dragaj efectuate de Ucraina pe canalul Bâstroe și pe brațul Chilia. Documentul notează că, deși autoritățile de la Kiev au transmis Comisiei Europene că derulează doar „dragaj operațional” și nu prevăd „lucrări majore”, deciziile administrative ucrainene indică transformarea brațului Chilia în „cale navigabilă interioară a Ucrainei”, fapt ce afectează regimul hidrologic al Deltei Dunării și convențiile internaționale de mediu.

Deficitul de apă a produs deja efecte pe plan intern, generând blocaje în hidrocentrale și forțând unele unități școlare să amâne deschiderea cursurilor sau să recurgă la predarea online. În acest context, eurodeputatul susține că România nu ar trebui să dezvolte capacități nucleare experimentale, ci să prioritizeze funcționarea și securizarea centralei nucleare existente.

Pentru soluționarea acestei crize, au fost înaintate Comisiei Europene o serie de propuneri tehnice și administrative. Printre acestea se numără monitorizarea transparentă și în timp real a debitului Dunării, integrarea securității hidrice a României în politicile energetice comunitare, precum și finalizarea reactoarelor III și IV de la Cernavodă.

De asemenea, lista măsurilor solicitate include proiectarea unui sistem de pompare și desalinizare a apei din Marea Neagră pentru răcirea unităților de la Cernavodă, încheierea unui acord european privind gestionarea Dunării în perioade de secetă, repunerea în situația anterioară a canalului Bâstroe și accesarea programelor de finanțare UE, inclusiv EUSDR, LIFE și Interreg.

În finalul solicitării, eurodeputatul Diana Iovanovici-Șoșoacă a cerut o audiență oficialilor europeni pentru stabilirea măsurilor de sprijin.

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a decis miercuri constituirea unui grup de lucru care să analizeze inițiativele legislative privind reducerea numărului de parlamentari. Comisia va fi alcătuită din 15 deputaţi, desemnați în funcție de ponderea politică a fiecărui partid, termenul de transmitere a nominalizărilor fiind până săptămâna viitoare.

Inițiativa aparține Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care a adoptat cu majoritate de voturi solicitarea de a crea acest for comun. Obiectivul este asigurarea reprezentării tuturor forțelor parlamentare, inclusiv a deputaţilor neafiliaţi.

„Având în vedere că cele două proiecte sunt repartizate pentru examinare mai multor comisii parlamentare, considerăm utilă constituirea unui cadru comun de analiză, care să permită stabilirea unor principii şi criterii unitare, fără a afecta competenţele şi parcursul legislativ al comisiilor sesizate”, arăta comisia, potrivit News.ro.

Parlamentarii argumentează că diminuarea numărului de mandate nu constituie o simplă operațiune matematică. Conform articolului 62 alin. (3) din Constituţie, numărul de deputaţi şi senatori este direct proporțional cu populaţia ţării, ceea ce implică o evaluare tehnică a formulelor de distribuire a mandatelor în fiecare circumscripție.

De asemenea, norma de reprezentare şi pragul electoral de 5% sunt strâns legate de numărul total al mandatelor alocate Camerei Deputaţilor.

„Reducerea acestui număr produce, în consecinţă, efecte asupra normei de reprezentare şi asupra pragului exprimat în voturi, ceea ce impune evaluarea consecinţelor asupra întregului mecanism electoral, inclusiv din perspectiva reprezentării minorităţilor naţionale. În acest context, apreciem că lucrările grupului de lucru ar trebui să pornească de la următoarele principii: respectarea Constituţiei şi a principiilor reprezentării democratice, inclusiv a egalităţii votului; proporţionalitatea dintre populaţie şi numărul de mandate, prin raportare la date demografice actualizate şi în primul rând, la rezultatele celui mai recent recensământ; asigurarea unei reprezentări teritoriale adecvate, inclusiv pentru judeţele cu populaţie redusă; protejarea reprezentării minorităţilor naţionale, potrivit Constituţiei şi legislaţiei aplicabile; evaluarea distinctă a efectelor asupra Camerei Deputaţilor şi Senatului, în raport cu caracterul bicameral al Parlamentului; analizarea mai multor variante de repartizare a impactului concret al acestora asupra circumscripţiulor electorale”, se precizează în adresa transmisă conducerii Camerei Deputaţilor.

Sunt furios. Și neputincios. De câteva luni, sunt un cetățean  abandonat  de statul încăput  pe mâna unei bande de ticăloși. Așa că-mi aștern pe  hârtie oful și le-o trimit ca s-o citească. Știu, e  în van…

Ticăloșilor,

nu vă mai bateți joc de cei care v-au votat, ca și de cei care nu v-au votat, și arătați-vă ca niște inși cu discernământ!

Ticăloșilor, puneți capăt acestei paranteze rușinoase din istoria țării și formați un guvern în stare să ne reprezinte nu doar dincolo de granițe, ci și în interior!

Ticăloșilor, țineți seama că prin lașitatea voastră nătângă ați transformat România într-o virgulă ignorată  în orice cancelarie străină  și ați umplut-o de zoaie!

Ticăloșilor, treziți-vă la realitate și opriți prăbușirea necontenită a  lucrurilor mișcătoare și nemișcătoare din vatra valahă!

Ticăloșilor, nu vă prefaceți că nu vedeți cârdurile de români goniți de acasă de neisprăvirea  ce v-a întunecat mințile (oricum puțintele) !

Ticăloșilor, luați aminte că pribegii aceștia s-au săturat să vă vadă într-atât de mincinoși și de netrebnici, ce să mai caute într-un loc fără  de speranțe?

Ticăloșilor, nu vă cuprinde sila să stați în  genunchi și să le pupați ciubotele tuturor veneticilor  veniți să vă măsoare lipsa de caracter?

Ticăloșilor, nu vă e jenă să umblați întruna cu pârele pe la porțile cui se nimerește să conducă Europa sau America?

Ticăloșilor, nu vă  e suficient că ne-ați vândut, oricui i s-a năzărit, pe doi poli și ne-ați compromis ca neam?

Ticăloșilor, câtă umilință și batjocură credeți că mai înghițim, suportându-vă toanele și năravurile de găinari ipocriți și demagogi?

Ticăloșilor,  priviți-i în ochi pe copiii și nepoții noștri când vă treziți dimineața și plecați fuduli spre birourile prezidențiale, parlamentare și guvernamentale, devenite spații goale !

Ticăloșilor, închinați-vă grabnic la mormintele moșilor și strămoșilor din mausoleul fiecăruia  dintre voi în clipele sortite să ne ciumpăviți suveranitatea națională!

Ticăloșilor, încetați cu vrajba asta politică sinucigașă, fiindcă, vă place ori nu, sunteți frați de sânge!

Ticăloșilor, lepădați-vă de prostia ce v-a  cariat luciditatea și comportați-vă ca oameni de stat, nu ca viermi bugetivori  !

Ticăloșilor, nu uitați că de prezentul pe care vă grăbiți să-l mutilați cu toantă inconștiență va depinde viitorul imediat !

Ticăloșilor, maturizați-vă cât încă  n-am pierit ca nație, deși supraviețuim în virtutea inerției, sub privirile consternate  ale vecinilor!

Ticăloșilor, ho cu învârtelile și peșcheșurile, cu trădările ce ne-au  secătuit  de patriotism !

Ticăloșilor, cât vă mai ascundeți  în spatele marionetelor politice, la al căror  succes ați complotat  cinic prin culisele „statului paralel” ?

Ticăloșilor, vă place să fiți slugile altora, jalnice unelte ale păpușarilor înmulțiți precum celulele cancerigene ?

Ticăloșilor, v-aș scrie  cu nemiluita, dar mi-e scârbă, motiv să vă las în plata Domnului și a norodului înșelat în așteptări și simțiri !

Ah, ticăloșilor, cum de puteți dormi ? Ah, de-ar fi să vă strice somnul epistola mea, mi-aș alunga  eu insomniile pricinuite de ticăloșia voastră !

Deputatul S.O.S. România, Mihai Țiu, îi solicită public președintelui Nicușor Dan să explice de ce continuă să susțină Guvernul condus de Ilie Bolojan și de ce refuză o soluție politică prin care voința cetățenilor de la urne să fie respectată. Parlamentarul atrage atenția că actualul Executiv a pierdut susținerea parlamentară în urmă cu mai bine de patru luni, în urma unui vot în care 281 de aleși s-au pronunțat împotriva sa.

Reprezentantul S.O.S. România îl acuză pe șeful statului că refuză să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru și că exclude în mod nejustificat opțiuni politice legitime. „De ce nu desemnaţi un candidat pentru funcţia de prim-ministru în vederea constituirii unei noi majorităţi parlamentare? De ce refuzaţi să puneţi toate opţiunile politice legitime pe masa consultărilor? Şi, mai ales, de ce v-aţi exprimat împotriva unei formule de guvernare din care să facă parte partidele S.O.S. România şi AUR?”, a întrebat Mihai Țiu.

Acesta a subliniat că președintele are obligația constituțională de a fi un mediator neutru între puterile statului și între stat și societate, fără a favoriza anumite forțe politice. „Domnule Nicuşor Dan, votul unui român care a votat Partidul S.O.S. România nu valorează mai puţin decât votul unui român care a votat PNL sau USR!”, a punctat deputatul, menționând că rolul prezidențial nu este acela de a împărți voturile românilor.

O altă critică majoră vizează domeniul apărării și gestionarea fondurilor publice, parlamentarul cerând explicații despre împrumuturile externe ale Executivului. Mihai Țiu a atras atenția că România contractează prin SAFE 16,68 miliarde de euro pentru apărare, dar aceste fonduri merg către contracte și capacități industriale din Franța, Germania sau alte state, în loc să dezvolte industria națională.

„Dacă România se împrumută, România trebuie să producă! Dacă românii vor plăti datoria, atunci banii trebuie folosiţi pentru dezvoltarea industriei României”, a avertizat parlamentarul. Acesta a cerut miniștrilor responsabili să facă publice procentele din fiecare contract major care rămân efectiv în economia românească.

Totodată, deputatul a acuzat Guvernul că aruncă povara reducerii deficitului asupra cetățenilor și pensionarilor, fără a reduce risipa sau privilegiile din aparatul de stat. „Este foarte simplu să vorbeşti despre deficit când soluţia este să mai iei nişte bani de la populaţie. Este mult mai greu să reformezi statul, să opreşti risipa, să elimini sinecurile, să controlezi achiziţiile şi să construieşti o economie care produce”, a arătat Mihai Țiu.

În încheiere, deputatul i-a cerut șefului statului să revină în cadrul atribuțiilor sale constituționale și să țină cont de opțiunile exprimate de toți alegătorii. „Românii nu au nevoie de un arbitru care intră pe teren cu tricoul uneia dintre echipe. Românii vor un preşedinte care respectă votul şi Constituţia”, a concluzionat Mihai Țiu.

Două persoane civile au murit, iar alte două au fost rănite în urma unui atac cu drone care a vizat punctul de trecere a frontierei Starokazacie din Ucraina, aflat în imediata apropiere a graniței cu Republica Moldova. În urma incidentului, infrastructura a fost grav afectată, iar activitatea punctului de trecere Tudora – Starokazacie a fost complet sistată, acesta rămânând neoperațional.

Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a oferit detalii privind desfășurarea evenimentelor înregistrate la graniță:

„Poliţia de Frontieră informează despre un incident produs în noaptea de 8 spre 9 septembrie 2026, în apropierea frontierei dintre Republica Moldova şi Ucraina, în zona punctului de trecere Tudora (Republica Moldova) – Starokazacie (Ucraina). Potrivit informaţiilor comunicate de Serviciul Grăniceresc de Stat al Ucrainei, în intervalul orelor 23:35 – 00:05, punctul de trecere a frontierei Starokazacie a fost atacat de o dronă, iar alte două aparate de zbor fără pilot la bord au căzut în apropierea acestuia. Aparatele de zbor au căzut pe teritoriul Ucrainei”, au transmis autoritățile miercuri.

Martorii de pe teritoriul moldovean au observat deflagrațiile în timpul alertei aeriene, imediat după evacuarea zonei de tranzit:

„La ora 23:35, toate persoanele aflate în punctul de trecere au fost evacuate. Iar, în jurul orei 23:40, o patrulă mobilă a Poliţiei de Frontieră a auzit patru explozii şi a observat lumină produsă de explozii pe teritoriul Ucrainei, pe direcţia Tudora (Republica Moldova) – Starokazacie (Ucraina). În acel moment, pe teritoriul Ucrainei se înregistra alertă aeriană. Ulterior, la ora 01:45, Serviciul Grăniceresc de Stat al Ucrainei a comunicat că, în urma atacului cu drone asupra punctului de trecere Starokazacie, două persoane civile au decedat, iar alte două au fost rănite”, a mai arătat sursa citată.

Cetățenia victimelor nu a fost stabilită până în acest moment. Pe teritoriul Republicii Moldova au fost întreprinse toate măsurile procedurale prevăzute de legislație, autoritățile precizând că nu au fost identificate fragmente de drone sau alte obiecte periculoase pentru securitatea populației.

Poliția de Frontieră a emis și un set de recomandări pentru populația din zona adiacentă:

„Poliţia de Frontieră, de comun cu celelalte autorităţi, monitorizează în continuu situaţia, în vederea gestionării acesteia şi menţin legătura cu autorităţile competente din Ucraina. Cetăţenii care aud zgomote specifice dronelor sau explozii sunt îndemnaţi să îşi păstreze calmul, să se adăpostească într-un spaţiu sigur, în interiorul locuinţelor, şi să urmărească exclusiv informaţiile transmise de autorităţi. De asemenea, oamenii sunt rugaţi să nu se apropie de eventuale resturi ale unor aparate de zbor, muniţii sau alte obiecte necunoscute şi să anunţe imediat autorităţile prin Serviciul 112”, este mesajul transmis de autorități.

Nicușor Dan solicită alocări bugetare suplimentare pentru educație, în urma rezultatelor studiului PISA 2025, catalogate drept un „semnal de alarmă major” pentru România. Potrivit Administrației Prezidențiale, îmbunătățirea sistemului de învățământ impune investiții constante și direcționate către prevenirea abandonului școlar, consolidarea competențelor fundamentale și sprijinirea elevilor vulnerabili.

Președintele a subliniat că rezultatele PISA trebuie să determine autoritățile să adopte măsuri concrete, indiferent de circumstanțele politice sau economice. În viziunea sa, majorarea finanțării este o condiție de bază fără de care transformările necesare nu pot fi implementate.

„În mod evident, aceste măsuri nu pot fi puse în practică fără alocări bugetare semnificative. România trebuie să investească mai mult, mai consecvent și mai inteligent în educație”, a declarat Nicușor Dan.

Descriind tabloul conturat de PISA drept „profund îngrijorător”, șeful statului a atras atenția că modul în care sunt educați copiii astăzi va marca viitorul țării. Totodată, acesta a precizat că suplimentarea fondurilor trebuie dublată de o gestionare mai eficientă a resurselor.

Printre prioritățile avansate se numără depistarea timpurie a elevilor expuși riscului educațional, scăderea ratei de abandon și construirea unui sistem național de evaluare bazat pe date concrete. De asemenea, se cere întărirea competențelor de bază la lectură, matematică și științe, alături de integrarea responsabilă a tehnologiei și a inteligenței artificiale.

Un alt obiectiv central este asigurarea unui climat optim de învățare pentru toți elevii, independent de contextul socio-economic sau de școala în care învață. Șeful statului a avertizat că România nu poate spera la competitivitate economică, cercetare sau inovare fără ca noile generații să dețină aceste cunoștințe fundamentale.

Dincolo de componenta financiară, Nicușor Dan a reclamat disparitățile majore dintre școli și rolul disproporționat pe care îl are statutul familiei asupra traiectoriei elevului, considerând această realitate „inacceptabilă”.

„Este dramatic că potențialul tinerilor români rămâne insuficient valorificat”, a afirmat președintele.

Totodată, Nicușor Dan a menționat că țara are la dispoziție cadre didactice dedicate și școli care obțin rezultate chiar și în circumstanțe grele, minusul principal fiind incapacitatea de a extinde aceste modele la nivel de sistem. „Nu ne lipsesc resursele umane, expertiza și capacitatea necesare pentru a construi un sistem educațional mai performant și mai echitabil”, a conchis acesta, condiționând fondurile solicitate de reducerea decalajelor și protejarea elevilor aflați în urmă.

Aproximativ jumătate dintre elevii de 15 ani din România nu ating nivelul minim de competență la matematică, citire și științe, arată rezultatele testelor PISA 2025, publicate marți de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). România rămâne astfel sub media statelor OCDE la toate cele trei domenii evaluate, performanțele la citire înregistrând o scădere față de testarea din 2022.

Raportat la ansamblul competențelor evaluate, 38,5% dintre elevii români au un nivel de performanță sub nivelul doi dintr-un total de șase trepte de evaluare. Procentul este aproape dublu față de media OCDE, care se situează la 19,7%.

Cele mai mari dificultăți se înregistrează la matematică, unde 52% dintre elevi au rezultate sub nivelul de bază: 30% se află sub Nivelul 1a, marcând performanțe extrem de slabe, iar 22% ating doar Nivelul 1a. Doar 48% dintre tinerii români au reușit să atingă cel puțin Nivelul 2, în condițiile în care media statelor membre OCDE este de 65%.

La citire, 48% dintre elevi se plasează sub pragul minim (24% sub Nivelul 1a și 24% la Nivelul 1a), în timp ce 52% ating sau depășesc Nivelul 2, comparativ cu media OCDE de 69%. În domeniul științelor, 46% dintre elevi sunt sub pragul de bază (20% sub Nivelul 1a și 26% la Nivelul 1a), iar 54% ating pragul minim, față de 74% la nivelul OCDE.

În clasamentul punctajelor, elevii români au obținut o medie de 425 de puncte la științe, 419 puncte la matematică și 413 puncte la citire, alături de 442 de puncte la rezolvarea de probleme prin intermediul instrumentelor digitale. În grupul de comparație din raport, elevii din România obțin scoruri inferioare celor din Polonia, Ungaria, Croația, Slovacia, Grecia și Serbia, dar se situează peste nivelurile înregistrate în Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia de Nord.

Segmentul elevilor de performanță înaltă (Nivelurile 5 și 6) este extrem de redus. Doar 4% dintre elevii români ating acest palier la matematică (față de 8% media OCDE), 2% la științe (față de 7% media OCDE) și numai 1% la citire (față de 6% media OCDE).

Rezultatele PISA 2025 reliefează totodată un decalaj profund dictat de statutul socioeconomic, acesta explicând 22% din variația rezultatelor la științe în România, față de 12% la nivelul OCDE. La științe, diferența dintre primii 25% cei mai avantajați elevi și cei mai dezavantajați 25% este de 122 de puncte, mult peste ecartul mediu OCDE de 85 de puncte.

Directorul pentru educație al OCDE, Andreas Schleicher, a atras atenția că diferența de performanță dintre elevii cei mai avantajați și cei mai dezavantajați din România a continuat să se adâncească în ultimul deceniu. Ministrul Educației, Mihai Dimian, a semnalat că România are de peste două ori mai puțini adulți cu studii superioare față de media organizației.

„Dacă ne uităm la țările care sunt în prezent membre ale OCDE, observăm un anumit decalaj economic. Am ajuns cu produsul intern brut la aproximativ 71% din media OCDE, ceea ce, având în vedere evoluția din ultimii ani, ne-a permis să începem acest proces de aderare. Tot acolo veți observa că media OCDE a populației cu studii superioare, cu vârste între 25 și 65 de ani, este de aproximativ 41%, în timp ce în România este de 19%. Spun acest lucru pentru că, foarte mult timp, în România s-a vorbit despre faptul că avem prea mulți absolvenți de studii superioare. Realitatea arată că suntem foarte departe de media OCDE. Sigur că acest lucru afectează și educația copiilor noștri, având în vedere nivelul de pregătire al adulților”, a declarat ministrul Educației, Mihai Dimian.

În ceea ce privește utilizarea tehnologiei, elevii români folosesc la școală dispozitive digitale în medie 1,6 ore pe zi pentru învățare și 1,7 ore pentru divertisment. Aproximativ 40% utilizează săptămânal instrumente de inteligență artificială pentru activitățile școlare, iar 49% învață în unități de învățământ unde telefoanele mobile sunt interzise.

Climatul școlar rămâne afectat de absenteism și violență: 33% dintre elevi au lipsit cel puțin o zi întreagă în ultimele două săptămâni dinaintea testării, 39% au chiulit de la cel puțin o oră, iar 65% au întârziat cel puțin o dată. În plus, 21% dintre elevi au declarat că sunt victime ale bullyingului de câteva ori pe lună sau mai des.

La nivel național, evaluarea PISA 2025 s-a concentrat cu precădere pe domeniul științelor și a cuprins un eșantion reprezentativ de 7.725 de elevi de 15 ani din 322 de școli, acoperind aproximativ 76% din populația totală a tinerilor de această vârstă.

Deputatul S.O.S. România, Simona Elena Macovei, a cerut public Guvernului să explice cum intenționează să maximizeze valoarea obținută de stat din concesionarea perimetrelor pentru producerea energiei eoliene offshore din Marea Neagră. Parlamentarul atrage atenția că România se află în fața unei decizii strategice majore, cu efecte pe zeci de ani, care implică securitatea energetică și infrastructura critică.

Potrivit deputatului, cetățenii trebuie să cunoască în detaliu modul în care vor fi fundamentate redevențele, taxele și garanțiile datorate statului, precum și criteriile de atribuire sau calendarul prevăzut de Legea nr. 121/2024. Aceasta avertizează că sunt necesare mecanisme clare pentru a preveni transformarea unei resurse strategice într-o afacere avantajoasă exclusiv pentru anumiți operatori privați.

O altă problemă ridicată vizează suportarea costurilor de racordare a noilor capacități de producție la Rețeaua Electrică de Transport. „Nu putem accepta ca profiturile să fie private, iar investiţiile, riscurile şi costurile de infrastructură să fie transferate, direct sau indirect, consumatorului român”, a transmis Simona Elena Macovei.

Transparența procesului reprezintă un alt punct critic semnalat de parlamentar, care solicită acces public la contractele de concesiune, actele adiționale și identitatea beneficiarilor reali. De asemenea, statul trebuie să poată verifica eficient cesiunile și schimbările de control asupra societăților concesionare, pentru a evita greșelile din trecut legate de înstrăinarea resurselor naționale.

Deși susține dezvoltarea capacităților energetice și valorificarea potențialului din Marea Neagră, deputatul insistă asupra unui parteneriat corect cu statul român. Aceasta subliniază că Guvernul are obligația să răspundă la o întrebare esențială: „Ce câştigă România?”.

„Marea Neagră reprezintă un interes strategic naţional. Iar interesul naţional nu se negociază în spatele uşilor închise şi nu se concesionează fără garanţii ferme, transparenţă deplină şi un beneficiu economic real pentru statul român”, a concluzionat Simona Elena Macovei.